Spălarea mașinilor în fața blocului sau a casei poate părea o activitate comună pentru mulți bucureșteni, însă această practică implică o serie de reglementări legale care nu pot fi ignorate. În ciuda comodității oferite de o astfel de metodă de curățare, legea subliniază anumite restricții menite să protejeze mediul și să asigure un trai civilizat în comunitate.  

Cei care doresc să economisească bani sau timp curățându-și mașina în fața casei sau a blocului, astfel murdărind domeniul public, se expun riscului de a fi amendați. Conform OG 43/1997 referitoare la regimul drumurilor, este interzisă “intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roți sau șenile” și “curățarea sau spălarea vehiculelor de pământ, materiale sau alte substanțe” pe drumurile publice.

Cele două activități interzise pe drumurile publice sunt, de fapt, interconectate. Mai precis, este interzisă accesarea drumului cu un vehicul murdar, la fel ca și curățarea sau spălarea acestuia pe drumurile publice. Potrivit OG 43/1997, aceste activități ar trebui efectuate „înainte de a pătrunde pe drum și numai pe suprafețe special amenajate”.

Dacă prevederile menționate anterior sunt aplicabile în principal vehiculelor și utilajelor care accesează drumurile publice din zone cu multe particule de praf sau pământ (cum ar fi șantierele de construcții sau câmpurile), atunci Ordonanța de urgență 21/2002, modificată la sfârșitul anului 2020, stabilește reglementările ce trebuie respectate în localități.

Astfel, șoferii care îşi spală maşinile între blocuri riscă amenzi între 200 şi 1.000 de lei.

Înafară de faptul că oferă autorităților posibilitatea de a ridica vehicule de pe spațiile verzi, ordonanța stipulează că cetățenii sunt responsabili să mențină curățenia trotuarelor, a părții carosabile, a zonelor publice și a locurilor de parcare utilizate. De asemenea, aceștia trebuie să se asigure că mijloacele de transport și utilajele sunt curățate înainte de a intra pe drumurile publice.

Experimentul cu apă clocotită care îți arată pericolul din merele de la supermarket. Ce riscăm să mâncăm, de fapt

În Hotărârea nr. 120/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare a Municipiului București, la cap. VIII – Menținerea curățeniei pe domeniul public, art. 27 (2), se prevăd următoarele:

„Persoanelor fizice și juridice le sunt interzise:a) depozitarea pe domeniul public a sacilor cu deșeuri, în vederea colectării acestora de către operatorii de salubrizare;b) depunerea deșeurilor rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului în containerele de colectare a deșeurilor municipale;c) răspândirea sau deversarea directă pe sol (domeniul public ori în locuri publice, terenuri virane, spații verzi, etc.) a apelor uzate menajere, a celor rezultate din spălarea balcoanelor și teraselor și a celor rezultate din spălarea mașinilor de orice tip;d) deteriorarea mobilierului stradal și urban, a recipientelor de colectare a deșeurilor stradale montate pe căile publice și în locurile publice (coșuri stradale, containere pentru colectarea deșeurilor, gărdulețe metalice, băncuțe, panouri, adăposturi pentru călători din stațiile mijloacelor de transport în comun, etc.);e) aruncarea biletelor de călătorie, a resturilor de țigări, a hârtiilor și a altor tipuri de deșeuri pe domeniul public ori în locuri publice;f) introducerea deșeurilor din categoria celor periculoase, toxice, explozive, animaliere, provenite din construcții, din toaletarea pomilor sau curățarea și întreținerea spațiilor verzi ori provenite din diverse procese tehnologice care fac obiectul unor tratamente speciale autorizate de direcțiile sanitare veterinare sau de autoritățile de mediu în recipientele de precolectare a deșeurilor menajere și reciclabile;g) aruncarea pe domeniul public, din autovehicule, a deșeurilor de orice natură”, se arată în lege.

Secretul lui chef Sorin Bontea pentru gogoși fragede și pufoase ca un nor

 

 

​ 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here