Göbekli Tepe, situat în Anatolia de astăzi, Turcia, reprezintă mult mai mult decât un simplu artefact istoric; este o rămășiță a unei civilizații sofisticate și nerecunoscute anterior. Această afirmație este susținută de zece argumente convingătoare care sfidează narațiunile istorice predominante.
În primul rând, vârsta sitului Göbekli Tepe, estimată la aproximativ 13.000 de ani, perturbă fundamental cronologia stabilită a civilizației umane. Complexitatea și amploarea sitului sugerează că a fost construit de o societate avansată, mai degrabă decât de simplii vânători-culegători asociați în mod obișnuit cu acea perioadă.
În al doilea rând, traiectoria istorică a descoperirii sitului îi sporește reputația enigmatică. Deși arheologii americani au identificat inițial Göbekli Tepe în anii 1960, adevărata sa importanță a fost în mare măsură subestimată până când arheologul german Klaus Schmidt a început săpăturile în 1994. Cercetările lui Schmidt au demonstrat în mod concludent că situl era mai degrabă preistoric decât medieval, indicând o origine mult mai veche și mai complexă.
În plus, perioada îndelungată în care situl a rămas neobservat, împreună cu acțiunile distructive ale locuitorilor locali, are implicații semnificative. Aproximativ doar 5% din Göbekli Tepe a fost excavat, ceea ce sugerează că rămâne ascunsă o multitudine de informații necunoscute, care ar putea, în cele din urmă, să ne remodeleze înțelegerea societăților umane timpurii.
Credința larg acceptată că societățile complexe nu au existat acum 12.000 de ani este contestată de prezența sitului Göbekli Tepe. Pietrele enorme ale sitului, unele cântărind până la 50 de tone, implică un nivel de abilitate organizațională și meșteșugărească incompatibil cu capacitățile vânătorilor-culegători nomazi.
Alocarea forței de muncă și a resurselor necesare pentru construcția lui Göbekli Tepe implică existența unei forțe de muncă organizate. Estimările indică faptul că ar fi fost necesare peste 500 de persoane pentru a extrage și transporta pietrele, o performanță puțin probabil realizabilă de grupuri nomade lipsite de o organizare socială structurată.
În plus, sofisticarea arhitecturală și inginerească observată la Göbekli Tepe indică cunoștințe avansate. Precizia amenajării și a metodei de construcție sugerează că constructorii erau experți în geometrie și matematică.
În mod important, Göbekli Tepe precede progrese tehnologice semnificative, cum ar fi metalurgia, scrisul și roata, ceea ce implică faptul că creatorii săi dețineau abilități de planificare și organizare asociate în mod tipic cu civilizațiile mai avansate care au apărut mai târziu în istorie.
Un studiu realizat în 2020 a validat și mai mult complexitatea geometrică a sitului, ilustrând faptul că constructorii săi aveau cunoștințe avansate de geometrie aplicată, ceea ce întărește ideea că aceștia erau departe de a fi primitivi.
