Comisia juridică a Senatului s-a reunit luni în vederea adoptării unui raport la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea infracţiunilor în Justiţie. Vicepreşedinta comisiei Simona Spătar a anunţat că USR PLUS a depus un amendament pentru eliminarea prevederii prin care magistraţii pot fi percheziţionaţi sau trimişi în judecată doar cu avizul prealabil al CSM. Preşedinta comisiei Iuliana Scântei a precizat, anterior, că PNL are un amendament similar. Ministrul Justiţiei Stelian Ion spunea că cea mai corectă variantă este susţinerea proiectului pentru desfiinţarea SIIJ în forma iniţiată de Guvern. Senatul este for decizional pe această iniţiativă legislativă. „Politica prin fapte. Referitor la SIIJ, parlamentarii USR PLUS au fost singurii care au susţinut proiectul de desfiinţare fără nicio condiţie, aşa cum a fost promovat de ministrul Stelian Ion. Fără avize, fără imunităţi! Am depus, în consecinţă, la Senat, un amendament de eliminare a celui adoptat la Camera Deputaţilor, pentru a reveni la forma iniţiată de Ministerul Justiţiei. Orice tergiversare este de neînţeles în condiţiile în care desfiinţarea SIIJ şi întregirea competenţelor DNA de investigare a infracţiunilor de corupţie reprezintă obiective asumate explicit prin programul de guvernare. Argumentele principale sunt deja cunoscute: – În ultimii 3 ani s-au acumulat suficiente semnale şi argumente în favoarea desfiinţării imediate a SIIJ, din partea partenerilor internaţionali ai României. – Ultimul raport MCV al Comisiei Europene din 8 iunie 2021 reia explicit imperativul desfiinţării SIIJ, subliniind faptul că neîndeplinirea acestui obiectiv rămâne una dintre restanţele majore care grevează parcursul României în materia independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. – În hotărârea sa din 18 mai 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, legislaţia prin care se înfiinţează o astfel de secţie specializată trebuie să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi să se asigure faptul că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi procurorilor. CJUE adaugă că normele legislative naţionale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupţiei. – Conform Raportului din 2020 privind statul de drept în România (SWD(2020)0322), continuarea activităţii SIIJ poate afecta independenţa justiţiei. Raportul Grupului de State Impotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) din luna iunie 2019 a recomandat României în termeni categorici desfiinţarea SIIJ. – Nu în ultimul rând, Comisia de la Veneţia a subliniat în opinia sa din iunie 2019 că SIIJ „riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate”. – Toate aceste lucruri sunt bine cunoscute şi USR PLUS le reiterează în Coalitie de la începutul acestei sesiuni parlamentare. – SIIJ trebuia să fie desfiinţată deja. Orice tergiversare suplimentară nu face altceva decât să pună sub semnul întrebării existenţa unui angajament politic veritabil al partenerilor noştri de coaliţie pentru corectarea dezastrului lăsat de guvernarea PSD în domeniul justiţiei”, a scris Simona Spătaru luni pe Facebook. Preşedinta Comisiei juridice a Senatului Iuliana Scântei a precizat că încă de vineri PNL a depus amendamente la Legea de desfiinţare a SIIJ, menite să elimine superimunităţile acordate magistraţilor prin forma adoptată de Camera Deputaţilor. Ea a adăugat că „demersul PNL este neechivoc si reprezintă un impuls pentru desfiinţarea de îndată a SIIJ”. Pe 24 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de prim for sesizat, proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ. Raportul adoptat de către deputaţi are şi un amendament prin care magistraţii nu pot fi trimişi în judecată fără încuviinţarea CSM în prealabil. PSD nu a votat proiectul în forma în care este şi a anunţat atunci că va sesiza Curtea Constituţională. Unul dintre amendamentele admise atunci la raportul Comisie juridice a fost depus de către deputatul minorităţilor Ionel Stancu şi prevede că: „Art.95 – (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia”. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
