Un nou anunț pe tema refuzului în Schengen al României vine din partea Austriei, la puțin timp de la vizita ministrului de interne austriac la București.
Austria își va menține dreptul de veto în cazul extinderii zonei Schengen cu Bulgaria și România până când Viena va vedea o „scădere susținută” a solicitanților de azil. Anunțul a venit joi, după vizita ministrului de interne austriac la București, din partea ministrul de externe austriac – Alexander Schallenberg.
Ministrul Schalenberg a declarat într-un interviu acordat presei locale austriece că sistemul actual Schengen nu funcționează în acest moment. Acesta folosește o comparație plastică a spațiului Schengen cu o clădire rezidențială, potrivit PULS24.at.
„Ca țară din centrul Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și ne dorim ca regimul acesta să funcționeze. Vrem un sistem în care nu trebuie să menținem controale la frontieră. Nimeni nu are beneficii din asta și nu le facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă soluție”, a mai spus Schallenberg.
Schallenberg este membru în Partidul Popular (OVP), condus de cancelarul Karl Nehammer. Iar tema migrației a apărut în utlimul an în centrul dezbaterii pe scena politică din Austria după ce partidul Libertății de extrema dreaptă a început să câștige mai multă încredere în rândurile electoratului și să urce în sondaje. Ceea ce a produs îngrijorarea celor din coaliția de guvernare, scrie Politico.
Ministrul austriac Schallenberg nu a dorit să vorbească despre un interval de timp în care Viena ar putea ridica dreptul de veto asupra extinderii Schengen, într-un interviu, menționează Politico. Astfel că o schimbare a perspectivei Schengen pentru România pare departe în acest moment, accesul fiind aproape imposibil pe termen scurt.
Mai ales că cererile de azil au crescut, agenția europeană pentru azil (EUAA) a înregistrat la începutul acestui an, în luna ianuarie, o creștere de aproape 60 la sută, în comparație cu anul trecut. Cererile de azil din Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, în 2022, la aproximativ 110.000. Este cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat guvernul să blocheze extinderea spațiului Schengen la sfârșitul anului trecut, la Consiliul JAI din 8-9 decembrie.
Bulgaria și România așteaptă aderarea la Schengen de ani de zile. Țara noastră este pregătită din 2011 pentru a intra în zona liberă de circulație. Austria nu a fost singura care s-a opus. Olanda a votat negativ în 2022, precizând că este de acord cu intrarea României în Schengen, nu și a Bulgariei, dar votul a fost dat pentru că cele două țări sunt la pachet.
„Ceea ce este important pentru noi, să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și este nevoie de o scădere susținută”, a anunțat Schallenberg.
Mai mult, ministrul de externe austriac a catalogat veto-ul dat de țara sa drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
„Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm acest sistem disfuncțional să continue”, a declarat Schallenberg, mai scrie Politico.
Un semnal pozitiv a venit de la Bruxelles, a mai părecizat Schallenberg, guvernul de la Viena sperând că situația se va îndrepta după planul UE de intensificarea a controalelor la frontieră și de a accelera procedurile de azil.
Principalul motiv pentru care Austria este în situația de a avea atât de mulți refugiați este că alte țări membre UE, aflate de-a lungul așa-numitei „rute balcanice” ilegale de migrație – în special Ungaria – nu înregistrează majoritatea solicitanților de azil, precizează Politico. Dacă ar fi înregistrați, acest lucru ar permite Vienei să trimită migranții în țara respectivă după ce au traversat în Austria. Este vorba de așa-numita regulă Dublin, conform căreia țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă de gestionarea cazului acestuia.
Ministrul de externe austriac Schallenberg mai susține că dacă Franța și Germania ar fi înregistrat cât Austria pe cap de locuitor, atunci fiecare din cele două ar fi numărat un milion de refugiați. UE a primit în 2022 aproximativ un milion de refugiați, fără ucraineni, însemnând o creștere de aproape 50 la sută.
Vestea refuzului Austriei pentru aderarea României în Schengen nu ar fi fost primită bine de mulți din comunitatea de afaceri din Austria, cu mute investiții în țara noastră, dar și în Bulgaria, mai scrie Politico.
