Regimul alimentar adoptat de Ana Aslan în anii ’60 este extrem de apreciat şi astăzi.
Din punct de vedere al alimentației, o zi din viața Anei Aslan arăta aşa: micul dejun, gustare, prânz. Aceasta lua prânzul maximum la ora 13:30, iar cina în intervalul 18:00 – 19:00.
„Întodeauna lua masa la 1:30, îmbrăcată, chiar dacă era singură la masă, cu o ţinută frumoasă, cu bijuterii, respecta acest ritual”, povesteşte Ioana Preda, menajera Anei Aslan.
Ana Aslan era obişnuită să mănânce corect şi sănătos, la ore fixe. Medic fiind, a adus această bună cuviinţă a hrănirii şi în dieta pacienţilor săi.
Totul trebuia să fie cât mai natural, trebuiau evitate alimentele din conservă. Alimentaţia era menită să aducă în mod natural ceea ce are nevoie organismul. Fără substanţe inutile. Multe legume, multe fructe şi, bineînţeles, multă mişcare. Aceasta e dieta Anei Aslan.
La capitolul carne, avea un fel de clasificare: carnea de vacă, peştele, pasărea, miel/oaie, porc. Apoi recomanda ficatul, limba, în general carne de la animalele care se hrănesc, la rândul lor, mai curat. Şi toate rasol! Câteodată, le prefera făcute le cuptor.
“Avea şi mâncăruri preferate: supă de vită clară, cu crutoane, pătrunjel şi piper, crap pe varză murată, pană de somn, rasol de şalău cu lămâie, sărmăluţe fără orez, pilaf de pasăre, curcan, ciuperci cu caşcaval la cuptor. Şi avea şi o slăbiciune dulce: îi plăcea tortul Buturugă, făcut în casă”, afirma fosta menajeră a Anei Aslan.
