Ancheta DNA Iaşi în cazul lui Nelu Tătaru a început acum 2 ani. Procurorii l-au filmat timp de 5 luni pe fostul ministru, cu mandat de supraveghere de la judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Procurorii sunt de acord cu Tătaru: „nu cere mită de la pacienţi, dar ia”, faptă încadrabilă la luarea de mită. Potrivit DNA Iași, Tătaru ar fi primit bani de la oricine, indiferent de vârstă sau de categoria socială și dimineața și-ar fi făcut un obicei în a număra banii ținuți în dulap.
În ianuarie 2023, procurorii DNA Iaşi au aflat că în biroul lui Nelu Tătaru s-ar lua mită. Bănuiau că în general este vorba de bani, de sume mici, dar auziseră că se primesc şi alte foloase pentru ca Nelu Tătaru – deputat PNL, fost ministru al Sănătăţii, preşedinte al PNL Vaslui şi medic specialist în Blocul Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huşi – să-şi îndeplinească, de fapt, atribuţiile de serviciu. Ar fi fost vorba de intervenţii chirurgicale dar nişte sume s-ar fi perceput inclusiv pentru acordarea de concedii medicale care n-ar fi trebuit date, notează mediafax.ro.
Procurorii din DNA Iaşi au aflat că astfel de fapte s-ar fi petrecut şi cu un an în urmă, în 2022. Ca atare, din 31 ianuarie 2023 s-au sesizat din oficiu pentru potenţiale fapte de luare de mită în Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huşi.
Mai apoi, în mai 2023, procurorii DNA Iași au extins ancheta şi pe fapte de dare de mită iar în septembrie 2023 aceiaşi procurori îşi mai extind încă o dată ancheta şi pe o presupusă faptă de abuz în serviciu comisă de Nelu Tătaru în legătură cu emiterea unui concediu medical. La acea vreme, un alt medic anestezist din spital – era şi el vizat de o presupusă faptă de luare de mită.
Însă din mai 2023, procurorii DNA Iaşi încep să folosească investigatori sub acoperire în spitalul din Huşi pentru a strânge date şi a vedea ce se întâmplă acolo cu adevărat. O lună mai târziu, procurorii obțin și primele mărturii.
Potrivit sursei citate, o doamnă spune că i-a dat 100 de lei medicului Tătaru pentru o operaţie care tocmai avusese loc.
O altă doamnă al cărui soţ fusese operat de Nelu Tătaru spune investigatorului sub acoperire că i-ar fi dat fostului ministru 300 de lei. Femeia povesteşte atunci şi presupusul mod de operare al lui Tătaru: nu cere bani de la prima întâlnire, ci ulterior, după stabilirea gradului de complexitate al intervenţiei. Femeia mărturiseşte că i-ar mai fi dat mai demult nişte bani lui Nelu Tătaru: 200 de lei când socrul ei s-a operat la picior.
În februarie 2024, o altă persoană se duce la DNA Iaşi şi spune că mai multe cadre medicale din Spitalul Municipal din Huşi ar lua mită. Persoana îl indică procurorilor din nou pe fostul ministru, Nelu Tătaru, dar şi pe alte 2 persoane din spital. Persoana povesteşte la DNA că – în general – mita ar varia între 300 şi 200 de lei pe pacient, în funcţie de natura afecţiunii, iar sumele s-ar împărţi între medici, chirurgului revenindu-i o sumă mai mare.
În martie şi octombrie 2024, procurorii DNA Iaşi tot extind cauza, pe noi presupuse fapte comise de dare şi luare de mită care tot apăreau.
În martie şi iunie 2024, procurorii DNA Iaşi autorizează alţi 2 investigatori sub acoperire specializaţi de la DGA să intre în Spitalul Municipal din Huşi, fiind emise şi mandate de supraveghere tehnică în acest caz.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie autorizează măsuri de supraveghere tehnică în Spitalul Municipal din Huşi în care lucra Nelu Tătaru – din martie 2024 până în august 2024. Practic, Nelu Tătaru şi toţi oamenii care i-au intrat în birou sunt filmaţi şi înregistraţi audio şi video – timp de 5 luni.
5 luni de filmări, 57 de presupuse fapte, 41 de persoane
Din exploatarea înregistrărilor (audio, video, foto) din mandatele de supraveghere tehnică autorizate de Curtea Supremă de Justiţie timp de 5 luni, pe camerele procurorilor din biroul lui Nelu Tătaru din Spitalul Municipal din Huşi – procurorii numără 57 de presupuse fapte de luare de mită.
Din capturile prezentate de procurori, se observă că oamenii iau loc pe scaunul din faţa biroului fostului ministru al Sănătăţii şi par că îşi spun problemele, necazurile. Pe multe imagini capturate se vede că aceştia se uită în jos şi uneori caută/ scot ceva.
Unora li se întrevede portofelul, în alte cazuri se observă când se scot bancnote din portmonee, în alte situaţii se văd plicuri, inclusiv cu bancnote extrase, din genţi, poşete, oameni în picioare cu diverse sume în mână. O anatomie tristă. Şi-un pelerinaj continuu pe acelaşi scaun.
Zeci de oameni în vârstă, o doamnă cu baticul pe cap, femei mai tinere, fete, şi domni, bărbaţi de toate vârstele. Pe chipurile lor – parcă se şi citesc necazurile. Sumele par mici, dar de căutat – se căutau mulţi.
DNA: Nu cere, dar ia
Procurorii sunt de acord cu Nelu Tătaru: ei spun că fostul ministru „nu pretinde expres sume de bani sau alte bunuri în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de medic”. Dar tot ei afirmă că „primeşte sume de bani şi bunuri de la pacienţi şi aparţinători şi nu respinge actele”. În unele situaţii, susţin procurorii DNA Iaşi, Nelu Tătaru spune: „Stai liniştit/ă”, „Calm, calm”, „Nu trebuie”.
Însă în urma analizării modului de operare, după o bună bucată de timp cât a fost supravegheat, „a rezultat că aceste expresii sunt folosite doar pentru a crea o aparenţă de corectitudine, nefiind însoţite de gesturi concrete de respingere a sumelor de bani”.
Ritual matinal: „Nelu Tătaru număra banii din dulap”
Din timpul supravegherii lui Nelu Tătaru – procurorii ar mai fi descoperit ceva: după plecarea oamenilor din biroul său, Nelu Tătaru ia banii de pe birou, îi pune în buzunarul halatului sau, „de cele mai multe ori în dulapul din biroul său, de lângă uşa de acces în cabinet”.
Tot din supravegheri, procurorilor le-ar mai fi rezultat ceva: „numeroase situaţii din care rezultă că, încă de dimineaţă, imediat după ce ajunge în cabinet, medicul Nelu Tătaru deschide dulapul aflat imediat lângă uşa de intrare în cabinet şi numără sumele de bani aflate în dulap, sume care provin de la pacienţi/ aparţinători”.
Procurorii DNA Iaşi mai susţin şi că Nelu Tătaru ar primi sume de bani „de la orice persoană, indiferent de categoria socială şi vârstă”. Procurorii exemplifică această afirmaţie cu vârsta persoanelor: 80 sau 90 de ani.
