Recent, ediția 2025 a reputatului clasament internațional Times Higher Education a fost lansată, oferind un nou set de date care reflectă performanțele instituțiilor de învățământ superior din întreaga lume. În ciuda eforturilor tot mai accentuate ale universităților românești de a se alinia standardelor internaționale, doar două dintre acestea au reușit să își facă loc în top 1000. Această realitate subliniază provocările cu care se confruntă educația superioară în România, în contextul unei competiții globale din ce în ce mai intense.
Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” sunt singurele instituții românești de învățământ superior care figurează în top 1000 al celei mai noi ediții a reputatului clasament internațional al universităților Times Higher Education, ediție publicată miercuri,
Cele două universități bucureștene sunt urmate de UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca și de Universitatea din București, în următorul segment al clasamentului (locurile 1001-1200), pe când alte două care figurau anul trecut în același segment, Universitatea Babeș-Bolyai și USAMV Cluj-Napoca, ajung sub pragul de 1200, scrie EduPedu.
În acest clasament, niciuna dintre universitățile incluse nu a reușit să-și îmbunătățească scorul comparativ cu ediția anterioară, iar mai multe au înregistrat regres. Peste jumătate dintre cele 22 de universități românești incluse în ediția 2025 a clasamentului global se situează în partea de jos a acestuia, mai exact sub pragul de 1.500, dintr-un total de 2.092 de universități listate.
În intervalul 1201-1500 se regăsesc șase universități: UBB, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Transilvania din Brașov, UMF din Craiova, USAMV Cluj-Napoca și Universitatea de Vest (în ordinea alfabetică conform listei THE). Trei universități care anul trecut se aflau în segmentul 1201-1500 au coborât sub pragul de 1.500 în ediția 2025: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea din Oradea.
Clasamentul se bazează pe 18 indicatori de performanță, care pun accent pe calitatea și rezultatele cercetării, dar care acordă și o pondere semnificativă rezultatelor educaționale. Acești indicatori iau în considerare calitatea predării, cercetării, transferul de cunoștințe și internaționalizarea.
