Artistul a murit fără să-și vadă materializat marele vis.
Meșterul popular Constantin Nițu, unul dintre meșterii reprezentantivi ai Olteniei, a murit, duminică, la 79 de ani. Visul său, acela ca în localitatea natală să fie înființat un muzeu cu miile de obiecte adunate de meșter de-a lungul timpului, a rămas neîmplinit.
Vestea tristă a morții creatorului popular a dat-o consilierul cultural din cadrul Centrului Județean de Cultură și Arte Olt, Valeru Ciurea.
Omul care i-a fost alături meșterului și în momentele fericite, dar și în cele de cumpănă, a amintit și despre cel mai mare vis al meșterului popular Constantin Nițu, acela de a-și vedea impresionanta colecție de obiecte într-un muzeu etnografic, la Poboru, localitatea în care s-a născut și în care a învățat meșteșugul dus la rang de artă.
„Încă unul dintre Tezaurele Oltului a trecut în lumea veșniciei. Este vorba despre Constantin Nițu, de la Cornățelu, comuna Poboru, unul dintre creatorii populari ai Oltului care a lăsat brazde adânci în noi, cei care l-am cunoscut, dar și în memoria celor care au aflat, într-un fel sau altul, despre meșterul popular recunoscut la nivelul tuturor instituțiilor muzeale din România dar și un colecționar pasionat și cultivat.
Colecția sa etnografică a fost recunoscută la un moment dat de către Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România ca fiind cea de-a șaptea colecție etnografică din România, ca importanță și valoare etnografică. Această colecție, care ar fi trebuit să se transforme într-un muzeu pe care posesorul ei și l-a visat s-a împrăștiat în cele patru zări, așa cum și viața lui Constantin Nițu a trecut în acele bucăți din sufletul său, obiectele din muzeul care nu a fost să i se împlinească.
Dumnezeu să-l ierte și să îl aibă în paza sa!”, a scris Valeru Ciurea, pe Facebook.
Povestea meșterului Constantin Nițu
Constantin Nițu s-a născut la 5 mai 1944, în comuna olteană Poboru. Meșteșugul pe care extrem de puțini bărbați s-au încumetat să-l practice, acela de a realiza costume populare începând de la obținerea firului și țesutul pânzei și până la croitul și împodobitul obiectelor de port cu cusături meșteșugite, l-a învățat foarte devreme, de la mamă și de la cele două bunici.
Mai târziu, a ajuns să facă mult mai mult de atât, realizând adevărată muncă de cercetare și lăsând în urmă informații extrem de prețioase, inclusiv despre obținerea culorilor folosite la colorarea firelor din produse naturale.
Într-o discuție emoționantă purtată cu opt ani în urmă, meșterul Constantin Nițu mărturisea că sunt lucruri pe care și le-a dorit și pentru care era deja, la acel moment, prea târziu, scrie presa locală. Era vorba de visul său de a înființa un muzeu etnografic la Poboru, cu cele aproximativ 5.000 de obiecte colecționate.
O bună parte dintre acestea, dezvăluia meșterul trei ani mai târziu, între timp i-au fost furate, altele s-au degradat, iar din cele rămase multe au avut șansa să ajungă în colecțiile unor instituții muzeale de prestigiu.
