În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în trimestrul patru 2024, comparativ cu trimestrul anterior. Asta după ce în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul României a crescut cu 0,1%.
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene a înregistrat o creștere ușoară în trimestrul patru 2024 comparativ cu trimestrul al treilea, însă economia românească a avut o creștere dublă față de media din UE, conform datelor revizuite publicate vineri de Eurostat.Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al celor 20 de țări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,2% în perioada octombrie-decembrie 2024, comparativ cu trimestrul precedent, față de creșterea de 0,1% anunțată inițial de Eurostat. Oficiul european a revizuit și datele privind Uniunea Europeană, a cărei economie a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul patru comparativ cu trimestrul precedent, dublu față creșterea de 0,2% anunțată inițial.În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creștere ale PIB-ului au fost înregistrate în Irlanda (3,6%), Danemarca (1,6%) și Portugalia (1,5%).În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în trimestrul patru 2024, comparativ cu trimestrul anterior. Asta după ce în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul României a crescut cu 0,1%.În schimb, în ritm anual, trimestrul patru 2024 comparativ cu trimestrul patru 2023, performanța economică a României, creștere de 0,7%, este inferioară celor înregistrate de economia zonei euro (1,2%) și UE (1,4%).Pe ansamblul anului 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,9% în zona euro și cu 1% în UE, după un avans de 0,4% în ambele zone în 2023.Separat, Eurostat a dat vineri publicității cifrele privind evoluția ratei de ocupare a forței de muncă în trimestrul patru. Conform acestor date, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană, în trimestrul patru, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a fost țara cu cea mai puternică creștere a ratei de ocupare de la un trimestru la altul, cu un avans de 2%.Eurostat estimează că în ultimul trimestru al anului trecut, în Uniunea Europeană erau 219,7 milioane persoane ocupate, dintre care 171,2 milioane în zona euro.În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior.Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 453,833 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,8% față de trimestrul III 2024 și în creștere cu 0,7% față de trimestrul IV 2023.Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 523,709 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,7% față de trimestrul IV 2023.Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1.766 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de anul 2023.La creșterea PIB, în anul 2024 față de anul 2023, au avut contribuții pozitive următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,4%), cu o pondere de 20,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,1%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 12,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,6%; activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de 3,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%.Contribuții negative la modificarea PIB au avut agricultura (-0,4%), cu o pondere de 3,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a redus cu 10,5%, construcțiile (-0,2%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 2,4% și tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 1,3%.La modificarea PIB nu au contribuit industria, informațiile și comunicațiile, intermedierile financiare și asigurările precum și activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, a precizat INS.
