Dar dacă ești o persoană care din această dorință ajunge să le facă tuturor pe plac, în detrimentul propriilor nevoi și dorințe, atunci te încadrezi în tiparul „people pleaser”.
Cei mai mulți dintre noi ne dorim să ne facem familia și prietenii fericiți. Dar dacă ești o persoană care din această dorință ajunge să le facă tuturor pe plac, în detrimentul propriilor nevoi și dorințe, atunci te încadrezi în tiparul „people pleaser”, care ar putea fi rezultatul unei traume din copilărie.
Specialiștii au definit mai multe tipuri de răspuns instinctiv la trauma: fight – lupta, flight – fugă și freeze – îngheț. Însă recent aceștia au mai descoperit o modalitate de răspuns la trauma, pe care l-au numit „fawn”. Își ia denumirea de la puii de căprioară – care au tendința de a stă ghemuiți și a se ascunde până trece pericolul – datorită asemănării cu reacția persoanelor people pleaser în față agresorilor și conflictelor. Aceștia au tendința de a deveni submisivi, serviabili și supuși pentru a scapă de pericol.
Ce este „fawn”, cel de-al patrulea răspuns instinctiv la trauma?
Terapeutul specializat în trauma Janet Bayramyan spune pentru purewow.com că răspunsul de tip fawn este una dintre cele patru reacții pe care le avem instinctiv în față amenințării sau pericolului – fight (lupta), flight (fugă), freeze (îngheț) și fawn (supunere).
„Răspunsul ‘fawn’ implică să facem ce putem pentru a atenua situația, persoană sau amenințarea cu scopul de a reduce suferință sau pericolul”, spune trapeuta. Răspunsul de tip fawn este un mecanism de coping pe care unii oameni îl folosesc pentru a evita conflictul. Atunci când cresc într-un mediu abuziv – fizic, psihic sau emoțional – unele persoane devin agresive (lupta), altele aleg să plece (fugă), iar altele sunt incapabile să ia o decizie (îngheț). Cei cu un răspuns de tip fawn (supunere) încearcă să prevină apariția problemei sau a conflictului grăbindu-se să-i facă pe plac abuzatorului pentru a evita abuzul. În cele din urmă, acesta poate deveni un tipar comportamental pe care persoană respectivă ajunge să-l normalizeze și pe care îl va folosi și la maturitate.
Cum se manifestă răspunsul de tip „fawn”?
Janet Bayramyan spune că acest comportament se poate manifestă prin:
– a fi exagerat de submisiv, serviabil și supus– comportamente de people-pleaser– o dorința puternică de a evita conflictul– tendința de a-și cere scuze prea des– ignorarea propriilor limite– asumarea responsabilității pentru răul făcut
Ce tip de trauma poate cauza răspunsul de tip „fawn”
„Uneori, așteptările culturale pot duce la acest răspuns”, spune Bayramyan. „De exemplu, în culturile care cer ca fetele și femeile să se poarte ca o fată sau să fie submisive, femeile învață că trebuie să fie plăcute pentru a-i face pe ceilalți fericiți și a se integra”, adaugă specialista.
Anumite tipuri de abuzuri suferite în copilărie pot duce la răspunsul fawn, spune ea, dacă un copil a învățat că a fost mai bine pentru el să fie pe placul abuzatorului. „Bullying-ul cronic sau hărțuirea îi pot face pe unii oameni să dezvolte comportamente de supunere că pe o modalitate de a evita victimizarea și a câștigă aprobarea celorlalți”, declara trapeuta.
De asemenea, experiențele traumatizante precum accidente, dezastre naturale sau a fi martor la violență pot face o persoană să adopte comportament submisiv că o modalitate de a face față situațiilor amenințătoare și de a-și asigura siguranță sau supraviețuirea.
6 moduri prin care să gestionezi răspunsul de tip „fawn” la trauma
Învață să stabilești limite
Una dintre cele mai mari probleme ale persoanelor cu răspuns de tip fawn este aceea că nu știu să impună limite. Iar când este în firea ta să faci pe plac tuturor celor din jur, poate fi dificil să trasezi o linie clară fără să te simți vinovat. Învață să spui nu, începând cu lucruri mici. Prietenii te presează să ieși în oraș deși nu îți dorești? Spune nu. Cineva îți pronunță numele greșit? Corectează-l. Aceste lucruri mici îți vor da ulterior încrederea să gestionezi și chestiuni mai importante.
Învață să impui limite
„Acest lucru implică identificarea limitelor personale, comunicarea lor asertivă și să fii dispus să spui ‘Nu’ atunci când este necesar”, explică Bayramyan. „Este important să conștientizezi faptul că stabilirea acelor limite ți se va părea inconfortabilă la început sau îți va aduce chiar un sentiment de vinovăție, însă este un pas important în redobândirea autonomiei și a respectului de sine”, adaugă specialistă.
Dezvoltă conștiința de sine și practică mindfulness
Te vor ajută să recunoști când ai comportamente de tip fawn, de supunere, și să înțelegi emoțiile și factorii declanșatori care stau la baza lor.
Învață să delegi
O parte a acestui tip de răspuns la trauma este sentimentul că tu trebuie să le faci pe toate și să te ocupi de fiecare proiect pentru a fi un angajat valoros la locul de muncă. La întâlnirile de familie, probabil simți o presiune mare de a-i servi pe toți și de a te asigura că dorințele tuturor sunt îndeplinite. Dar când ai deja foarte multe de făcut, să îți asumi și mai mult te poate duce la un pas de burnout. Amintește-ți că este în regulă să ceri ajutorul și să delegi unele din aceste responsabilități.
Nu mai da atât de multe explicații
Când înveți pentru prima dată să impui limite pentru ține însăți, înclinația ta naturală va fi să îți ceri scuze și să supracompensezi pentru a te asigura că toată lumea știe că nu ai intenția de a-i respinge. „Nu” este un răspuns suficient. Și nu este nevoie să explici mai mult de atât.
