Fumatul, obiceiurile alimentare nesănătoase, activitatea fizică inadecvată (cum ar fi sedentarismul), consumul de alcool și alte droguri, comportamentele sexuale și cele care conduc la răniri și violențe – acestea sunt cele mai importante riscuri comportamentale pentru persoanele sub 24 de ani identificate de Centrele pentru Controlul Bolilor și Prevenție.
Comportamentele dăunătoare pot fi o povară pentru sistemele medicale. Toate vin cu costuri medicale semnificative pentru bugete, care nu trebuie ignorate. Tema a fost abordată în cadrul primului Forum de politici și economie în domeniul sănătății organizat săptămâna aceasta de Universitatea Brunel, din Londra, în colaborare cu Universitatea din Oxford, cu titlul „Viziunea pentru viitorul asistenței medicale”. Cercetători reputați din Grecia, Coreea de Sud și Marea Britanie au prezentat perspective asupra impactului unei tranziții către obiceiuri mai sănătoase. Printre vorbitori s-au numărat prof. Francesco Moscone (Universitatea Brunel, din Londra), prof. Catia Nicodemo (Universitatea din Oxford), prof. Aesun Shin (Colegiul Universitar Național din Seoul din Medicină), Dr. Joan Madia (Universitatea din Oxford), Dr. Asieh Tabaghdehi (Universitatea Brunel) Londra) și Dr. Zafeira Kastrinaki (Consiliul Experților Economici din cadrul Ministerului de Economie și Finanțe Grecia).
Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate – cum ar fi incidența bolilor sau speranța de viață – nu presupune neapărat intervenții costisitoare. Dr Zafeira Kastrinaki vine cu o soluție mai simplă: „Concentrarea pe reducerea riscurilor ar putea deja reechilibra cheltuielile la nivel guvernamental și chiar la nivelul gospodăriilor.” A cheltui mai mulți bani pentru asistența medicală nu face întotdeauna oamenii mai sănătoși, susține dr. Kastrinaki în lucrarea ei. În schimb, combaterea efectelor negative ale obiceiurilor nesănătoase poate fi mult mai eficientă.
„Cheltuielile cu sănătatea sunt determinate în principal de obiceiuri nesănătoase de consum, inclusiv fumatul și consumul de zahăr. Trebuie să sfătuim factorii de decizie politică să adopte măsuri specifice menite să reducă la minimum consumul nesănătos, cum ar fi cel de tutun ars. Măsurile fiscale bine concepute ar putea stimula consumul de produse mai sănătoase”, concluzionează cercetătoarea.
Stimularea produselor mai puțin dăunătoare, inclusiv a băuturilor cu conținut scăzut de alcool sau a țigărilor electronice și tutunului încălzit, ar putea fi un instrument util pentru a obține rezultate mai bune în domeniul sănătății publice. „Oamenii nu vor urma niciun fel de recomandare care are în vedere riscul. Cu toții cunoaștem riscurile, dar asta tot nu ne împiedică să bem o halbă cu prietenii. Suntem indivizi sociali și lumea ideală nu ar putea să funcționeze altfel”, a avertizat și dr. Joan Madia.
Mesajul central al evenimentului a fost unanim: trebuie să scădem povara care apasă asupra sectorului sănătății și să echilibrăm povara financiară deja în creștere pentru societate și guvern, prin reducerea efectelor negative ale comportamentelor cu risc ridicat. În ultimii ani, subiectul este tot mai fierbinte pe agenda publică, iar forumul londonez nu a făcut decât să reconfirme nevoia de discuții și măsuri publice cât mai urgente pe această temă.
