Decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, a stârnit valuri de furie în Israel. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat-o drept o “decizie scandaloasă, o ”ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”.
Să ceri mandate împotriva “prim-ministrului şi ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care “comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un “atac frontal” şi “o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”, a susţinut ministrul Israel Katz într-un comunicat.Israelul “va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, adaugă ministrul de externe israelian. “Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici “să doborâm regimul de teroare al Hamas”, promite el.
Marcel Ciolacu, vizită oficială în Turcia. Corespondentul special Ana Maria Păcuraru va relata momentele cheie ale evenimentului – VIDEORăzboiul a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâşia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas.Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum “înfometarea deliberată a civililor” ca “metodă de război”, “omucidere intenţionată” şi “exterminare şi/sau asasinat”.
Decizie BOMBĂ. Se cere arestarea lui Netanyahu și a liderului HamasAcuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ “exterminare”, “viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi “luarea de ostatici ca crimă de război”.Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.
