Germania a respins miercuri cereri de reparaţii ale Namibiei cu privire la masacrarea herero şi nama în perioada colonială, pe care o recunoaşte în prezent drept un genocid şi reiterează că un ajutor în valoare de 1,1 miliarde de euro urmează să fie plătit ”pe o bază voluntară”, relatează AFP. ”Considerăm că textul pe care l-am parafat reprezintă o bază bună în vederea închiderii în sfârşit a acestor negocieri” lansate în 2015, a anunţat ministrul de Externe Heiko Maas în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. Acest acord, prezentat în mai, este criticat de Namibia, după ce lideri din această ţară au catalogat compensaţiile negociate drept ”insuficiente”. ”Acest acord are o bază exclusiv voluntară şi nu există nicio bază legală a plăţii” propuse de către Germania, explică ministrul. ”Din această cauză, (acordul) nu poate fi comparat cu nişte reparaţii”, insită Maas, care reafirmă că acest ajutor propus este, în ochii Berlinului, ”adecvat”. Potrivit textului încheiat în mai cu autorităţile namibiene, Germania s-a angajat să plătească un ajutor de dezvoltare în valoare de 1,1 miliarde de euro pe o perioadă 30 de ani, de care să beneficieze urmaşii celor două triburi. Banii urmează să fie folosiţi la achiziţionarea unor terenuri, construirea unor drumuri în mediul rural, aducerea apei şi asanare. Potrivit acordului, care este necesar să fie adoptat de către parlamentele ambelor ţări pentru a intra în vigoare, Germania urmează să prezinte în mod oficial scuze pentru acest genocid, considerat de către istorici drept primul genocid din secolul al XX-lea. Cel puţin 60.000 de herero şi aproximatv 10.000 de nama – bărbaţi, femei şi copii – au fost masacraţi în perioada 1904-1908. Rezultatul acestor negocieri este însă aprig contestat de către reprezentanţi ai celor două etnii şi de către opoziţia namibiană, care acuză Guvernul de la Windhoek de faptul că le-a îndepărtat de la negocieri şi cer ca suma plătită să fie mai mare şi să fie calificată drept reparaţii. Autorităţile namibiene cer să primească scuze în mod oficial şi reparaţii din partea Germaniei, însă Berlinul se opune acestui lucru şi evocă milioane de euro plătite ca ajutor de dezvoltare acordat Namibiei de la proclamarea independenţei, în 1990. Berlinul consideră că faptul că recunoaşte un genocid nu deschide calea vreunei ”cereri legale de indemnizare”. Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea genocidului, elaborată în 1948 după Holocaust, nu se aplică în mod retroactiv. Un tribunal federal de la New York a respins în 2019 o procedură iniţiată de către triburile nama şi herero care reclamau reparaţii Germaniei în urma genocidului. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].