Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit concertul susținut de Coldplay pe Arena Națională, a atras atenția întregii lumi. Publicațiile străine raportează incidentul și sugerează că reacția publicului ar putea relansa „discuția despre discriminare în România”.
The Independent face referire la videoclipurile postate pe X (fostul Twitter), unde Babasha poate fi văzut cântând pe scenă în timp ce un cor de huiduieli puternice se aude venind din mulțime. Mai mult videoclipurile analizate mai sunt și cele în care mai mulți fani pot fi văzuți urcând scările stadionului pentru a pleca, în timp ce solistul Chris Martin a continuat să-l încurajeze pe cântărețul de manele să cânte alături de el.
The Independent afirmă că manele sunt un gen controversat de muzică în România, datorită versurilor sale adesea vulgare și misogine.
La rândul său, Euronews, a analizat incidentul, dar a trecut dincolo de simpla relatare a acestuia și a afirmat că „huduielile la adresa cântărețului rom la spectacolul Coldplay din București reaprind dezbaterea despre rasism din România”, și că „genul muzical vechi de secole stârnește fantome de rasism”.
Publicația scrie că manele îmbină muzica populară cu sunete electronice moderne, și le compară cu turbofolk, popular în Serbia vecină, skiladiko grecesc sau chalga din Bulgaria. Totodată, adaugă că spre deosebire de turbofolk, care a devenit celebru abia în anii 1990, manelele – interpretate în mare parte de artiști romi – au o istorie mult mai lungă și sunt adânc înrădăcinate în tradițiile comunității de romi, manelele clasice datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au fost aduse în România de către romi, din Istanbul.
Euronews susține că există critici care încă ridiculizează acest gen muzical, până în prezent, din cauza limbajului și versurilor banale. De asemenea, menționează că unele orașe din România au interzis manelele în locuri publice, exemplificând că în martie 2010, primăria municipiului Cluj le-a interzis taximetriștilor să asculte acest gen muzical în timpul serviciului, iar aceeași regulă a fost aplicată și în Galați împotriva operatorilor de transport public în luna mai a aceluiași an.
„Respingerea persistentă a manelelor face parte din sentimentele rasiste larg răspândite față de romi”, afirmă publicația.
Željko Jovanović, unul dintre cei mai importanți activiști europeni pentru drepturile romilor și președinte al Fundației Romilor din Europa, a spus pentru sursa citată că: „România este singura țară din Europa care a tratat romii ca pe niște sclavi. Există o istorie de 500 de ani de sclavie a romilor în România. Populația are această memorie istorică a romilor ca fiind mai prejos decât oamenii sau mai puțin decât cetățenii.”
Jovanović a afirmat că secole de sentimente negative și puțină voință politică pentru schimbare au însemnat că retorica anti-romă a devenit o modalitate ușoară pentru politicieni de a înfuria publicul și de a a-l atrage de partea sa din punct de vedere politic, menționând despre inițiativele de redenumire a romilor.
„Au fost câteva cazuri în România de inițiative politice de redenumire a romilor, pentru că românii erau supărați că comunitatea de romi și România sunt adesea confundate în străinătate. Așa că au vrut să schimbe denumirea oficială a romilor într-un termen derogatoriu din punct de vedere istoric”, afirmă activistul, menționând și despre problema șomajului și nivelului de trai al romilor.
„Dacă te uiți la istoria unor situații similare de pe tot globul, primul lucru de recunoscut este că aceasta este o bătălie lungă. În al doilea rând, este nevoie de organizare politică și putere politică în rândul romilor”, a adăugat Jovanović.
