Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căruia a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice nu era o surpriză, urmează negocieri, dar poate apărea şi un al treilea candidat, a afirmat marţi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
“Era de aşteptat să vină preşedintele României în faţa cetăţenilor şi să spună ce gânduri are după ce-şi termină mandatul. Deci n-a fost o surpriză pentru nimeni, bănuiesc, anunţul de azi. Mai departe urmează negocieri, fiindcă acolo nu se votează cu majoritate, trebuie un consens şi cel puţin în acest moment există doi candidaţi puternici, Mark Rutte şi Klaus Iohannis, şi deocamdată există trei-patru state care au anunţat sprijinul pentru Mark Rutte. (…) Aşteptăm să vedem anunţul şi pentru cine îl susţine pe Klaus Iohannis, dar trebuie consens, deci urmează negocieri”, a declarat liderul UDMR la TVR Info, citat de Agerpres.Potrivit acestuia, “urmează o perioadă când fiecare analist îşi va da cu părerea, dar de fapt nimeni n-o să ştie exact ce se întâmplă”.
Decalogul lui Klaus Iohannis pentru candidatura la șefia NATO. Viziunea sa pentru viitorul Alianței
“De foarte multe ori când sunt doi candidaţi puternici poţi să te aştepţi la o surpriză – să vină o a treia candidatură şi să se formeze un consens în jurul candidatului-surpriză. (…) Acum ştim sigur că Mark Rutte nu e susţinut de Turcia, de Bulgaria şi de Ungaria. Şi de români, bineînţeles, că avem un candidat. Dar nu ştim cine ne susţine pe noi. Olanda sigur nu (…), cei care au făcut deja anunţul că deja îl susţin pe Mark Rutte pe această poziţie şi să vedem ce se va întâmpla”, a adăugat el.
Ce spune presa străină despre șansele lui Klaus Iohannis de a ajunge la șefia NATO În opinia lui Kelemen Hunor, viitorul şef al NATO trebuie să fie un om capabil, echilibrat.
“Trebuie să fie şi un om care este capabil şi aici e vorba de a negocia, de a comunica, de a aduce oameni cu viziuni diferite la un consens, la un numitor comun, deci abilităţi de care Klaus Iohannis dispune, nu putem spune că nu dispune, fiindcă e o altă chestiune că a semnalizat la dreapta şi a mers la stânga, dar a negociat nişte coaliţii cu unii cu alţii, a pus capăt la anumite coaliţii. Deci, din acest punct de vedere, are abilitatea de a juca cel puţin pe masa noastră din România. Dar aici Estonia este jucător foarte important, Ţările Baltice. Şi aici premierul Estoniei este o persoană despre care se vorbeşte de foarte mult timp. Dar acolo trebuie să te uiţi şi cât de echilibrată este persoana respectivă, fiindcă secretarul general al NATO trebuie să fie o persoană extrem de echilibrată. Deci rămâne de văzut, dar e un raţionament absolut corect să fie din flancul estic, e regiunea cea mai vulnerabilă – din Ţările Baltice până în Bulgaria în acest moment este periferia cea mai vulnerabilă a Alianţei Nord Atlantice şi a Uniunii Europene. Se mai pune şi problema dacă în Statele Unite se schimbă administraţia şi revine Donald Trump ce se va întâmpla, care va fi abordarea statelor Unite şi aici trebuie iarăşi să ai un plan B sau un plan alternativ”, a explicat preşedintele UDMR.
