Manifestaţii de solidaritate cu Ucraina şi împotriva invaziei ruse, marşuri cu torţe sau simple defilări, se multiplică în lume, din Argentna şi până în Georga, Japonia, de la Tokyo la Taipei, Curitiba, în Brazilia, New York şi Washington, relatează AFP. Manifestaţii erau prevăzute sâmbătă la Marsilia, Paris şi în Elveţia. Aproape 30.000 de oameni au manifestat vineri seara în Georgia, o fostă republică sovietică. Războiul din Ucrana, care s-a soldat cu 198 de morţi civli, a provocat un sentiment de deja-vu în Georgia, victima unei invazii ruse devastatoare în 2008. Manifestanţi au defilat pe principala arteră din Tbilisi, au agitat steaguri ucrainene şi georgiene şi au cântat imnurile celor două ţări. ”Simţim compasiune faţă de ucraineni, poate mai multe decât în alte ţări, pentru că noi am cunoscut agresiunea barbară a Rusiei pe pământul nostru”, a declarat AFP un şofer, Niko Tvauri, în vârstă de 32 de ani. ”Ucrainenii, georgienii, întreaga lume trebuie să opună rezistenţă lui Putin, care vrea să refacă Uniunea Sovietică”, a declarat o profesoară de franceză, Meri Tordia, în vârstă de 55 de ani. ”Ucraina sângerează, iar lumea se uită şi vorbeşte despre sancţiuni care nu-l pot opri pe Putin”, spune ea plângând. Un marş cu torţe a avut loc vineri seara la Roma, la care mii de oameni au defilat până la Colosseum. ”Putin, asasin!”, ”Da păcii, nu războiului”, ”Scoateţi Rusia din SWIFT”, se putea citi pe banderole. Pe alte pancarte, Vladimir Putin apărea cu o pată de mână de sânge pe faţă sau comparat cu Hitler şi mesajul ”Recunoaşteţi istoria atunci când se repetă?”. ”Am fost întotdeauna apropiaţi poporului ucrainean (…). Din această cauză, sentimentul nostru de neputinţă este uriaş. Nu putem face nimic pentru moment”, a declarat AFP Maria Sergi, în vârstă de 40 de ani, o italiană născută în Rusia. Vladimir Putin ”a făcut mult rău inclusiv propriului său popor. Avem mulţi prieteni care au suferit enorm din cauza politicii sale”, a denunţat ea. Manifestaţii au avut loc, de asemenea, în alte oraşe italiene mari, ca Milano şi Bologna. La Atena, peste 2.000 de persoane s-au adunat în faţa sediului Ambasadei Rusiei, la apelul Partidului Comunist grec şi Partidului Syriza (stânga radicală). Cele două partide greceşti – în mod tradiţional proruse – au denunţat ”invazia Ucrainei de către Rusia” şi un ”război imperialist împotriva unui popor”. Manifestaţii de solidaritate nu au avut loc doar în Europa, ci şi la Montréal, în Canada, unde zeci de persoane au înfruntat vineri o furtună de zăpadă pentru a protesta sub ferestrele Consulatului General al Rusiei. ”Putin, ia-ţi mâinile de pe Ucraina”, au scandat ei. ”Sunt împotriva acestui război”, a declarat AFP o ingineră rusă, Elena Lelièvre, în vârstă de 37 de ani. ”Sper să fie începutul sfârşitului regimului” lui Putin. Un student la informatică de la Universitatea din Montréal, Ivan Puhaşov, s-a declarat ”îngrozit” de situaţie şi a pledat în favoarea trimiterii de echipament militar suplimentar în ţara sa, în care trăieşte familia sa. Unii manifestanţi purtau un portret al lui Vladimir Putin cu o mână însângerată pe faţă, alţii, steaguri ucrainene. Manifestaţii au avut loc, în ultimele zile la Halifax, Winnipeg, Vancouver sau Toronto. Locuitori ai capitalei japoneze au particopat sâmbătă la o manifestaţie împotriva Războiului din Ucraina. ”Trebuie să facem presiuni în lume (împotriva Rusiei). Este un război între dictatură şi democraţie”, a declarat un manifestant. În Argentina, aproape 2.000 de oameni – inclusiv imigranţi ucraineni şi argentinieni de origine ucraineană – au manifestat la Bueno Aires, unde au cerut, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, ”retragerea necondiţionată” a trupelor ”asasinului” Putin. Purtând steaguri ucrainene la brâu, costume tradiţionale ucrainene şi pancarte cu mesaje în limba spaniolă sau engleză precum ”Stop războiului” sau ”Putin ia-ţi mâinle de pe Ucraina”, manifestanţii au scandat sloganuri în ucraineană, precum ”Glorie Ucrainei, glorie eroilor” şi au intonat imnurile ucrainean şi argentinian. ”Noi, ruşii şi ucrainenii avem multe în comun. Atunci, principalul meu sentiment este furia. Ultimul lucru pe care mi l-aş fi imaginat este ca ruşii să se ducă să-mi omoare poporul” a declarat AFP, în lacrimi, Tetiana Abramşenko, în vârstă de 40 de ani, care a venit în Argentina împreună cu fiica în 2014, după anexarea Crimeei. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
