Măsura Guvernului condus de Marcel Ciolacu de a introduce impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari nu afectează profitabilitatea acestora și nici nu este o piedică în calea investițiilor multinaționalelor, acestea fiind într-un punct de expansiune continuă. Un astfel de exemplu este Pepsi, care a realizat o creștere de profit de peste 2.000% în condițiile în care în urmă cu câteva zile a inaugurat o investiție de 100 de milioane de dolari lângă București.
Acest avans deosebit al rezultatelor financiare ale companiei a fost remarcat și de Premierul Marcel Ciolacu. „Mi-aş dori să îmi spuneţi şi mie secretul creşterii de profit de anul trecut, de peste 2.000%. Dacă ar mai fi zece mari investitori cu asemenea profit, bugetul de stat ar fi pe excedent, nu pe deficit“, a menționat șeful Executivului.
Remarca sa vine în contextul în care chiar și în condițiile acestui salt spectaculos din 2023, Pepsi, al doilea cel mai mare jucător din piaţa locală de băuturi fără alcool, rămâne la jumătatea marjei de profit medii a primilor 10 jucători din industrie. Mai mult, Pepsi este singura companie din top 5 în cazul căreia, la nivelul anului 2023, s-ar fi aplicat prevederile din Legea nr. 269/2023.
Reamintim, prin acest act normativ, de la 1 ianuarie 2024, societățile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro sunt obligate să plătească un impozit pe cifra de afaceri de 1%, aplicabil dacă impozitul pe profit este mai mic, în sumă absolută, decât acest nivel minim.
Taxele și impozitele pentru mediul de afaceri din România, substanțial sub media europeană
Prin măsura adoptată la finalul anului trecut, potrivit calculelor realizate de PwC România, suma care ar urma să intre în bugetul statului în 2024 este de peste 6,2 miliarde de lei. O valoare cu atât mai importantă în contextul în care Guvernul condus de Marcel Ciolacu a făcut din investițiile publice un factor determinant de creștere economică, în consens cu obiectivul politic al PSD, care are ambiția să facă din România un lider regional din punct de vedere economic, iar românii să fie cei mai bine plătiți salariați din Europa Centrală și de Est.
Cifrele arată că la bugetul de stat s-a colectat în fiecare an din ultimii 10 ani mai puţin de 2% din PIB din impozitul pe profitul companiilor. Mai mult, aportul mediului de afaceri din România la PIB, prin taxe, impozite, și contribuții sociale, România, este substanțial sub media europeană. Guvernul încasează numai 27%, în vreme ce media europeană este la peste 40% din PIB.
În pofida declarațiilor alarmiștilor de serviciu, pragul minim de impozitare nu a afectat profitul și activitatea firmelor
Datele statistice arată că dincolo de efectele benefice pentru bugetul statului, Legea nr. 269/2023 nu reprezintă un obstacol pentru activitatea marilor companii. Se infirmă astfel declarațiile apocaliptice care au însoțit, la finalul anului trecut, măsura adoptată de Executiv.
Spre exemplu, reprezentanții Confederației patronale Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, afirmau că taxa va avea efect inflaționist și va scădea investițiile companiilor. Realitatea arată însă contrariul. Nu s-a înregistrat un efect inflaționist, ci inflația este în continuă scădere, și nici blocaje în aprovizionare sau de altă natură. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 a fost de 4,9% comparativ cu luna iunie 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Este cea de-a cincea scădere consecutivă a acestui indicator.
