Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi un aliat fidel al preşedintelui Vladimir Putin, care adesea dă glas unei propagande radicale a Kremlinului, a susţinut luni, la un eveniment public, un discurs belicos în care a afirmat că Ucraina este parte a Rusiei şi a spus că „regiunile istorice ale Rusiei trebuie să revină acasă”. În timp ce şi-a susţinut prezentarea, în spatele lui era afişată o hartă în care mare parte din Ucraina era colorată în aceeaşi culoare cu Rusia, în timp ce alte părţi din Ucraina ar reveni, potrivit hărţii, României, Ungariei şi Poloniei. În respectiva hartă, Rusia s-ar învecina cu România la Gurile Dunării.
Într-o prezentare belicoasă care a sugerat că obiectivele militare ale Rusiei în Ucraina sunt de anvergură, Medvedev, care a fost preşedinte al Rusiei în perioada 2008-2012, a lăudat, după modelul şefului său, Vladimir Putin, Imperiul Rus şi Uniunea Sovietică şi a declarat că Moscova îşi va continua “operaţiunea militară specială” până când conducerea ucraineană va capitula.
Medvedev a vorbit la un forum pentru tineret găzduit de oraşul rusesc Soci, de la Marea Neagră, la care a venit şi o delegaţie din Republica Moldova, formată din 200-300 de persoane trimise de partidele proruse de aici, notează NewsMaker.
“Unul dintre foştii lideri ucraineni a spus la un moment dat că Ucraina nu este Rusia”, a declarat Medvedev, un radical care, potrivit diplomaţilor, reprezintă o interfaţă a modului de gândire din interiorul Kremlinului. “Acest concept trebuie să dispară pentru totdeauna. Ucraina este cu siguranţă Rusia”, a spus el în aplauzele audienţei. “Părţile istorice ale ţării trebuie să se întoarcă acasă”, a continuat Medvedev.
Reuters a remarcat că Medvedev a vorbit în faţa unei hărţi gigantice a Ucrainei care arăta ţara ca fiind o bucată de pământ fără ieşire la mare, mult mai mică decât teritoriul său recunoscut la nivel internaţional. Harta părea să descrie un scenariu în care Ucraina ar fi redusă la un mic teritoriu lângă Polonia, cu Kievul rămânând drept capitală. În schimb, Rusia ar controla o mare parte din oraşele ucrainene, estul, sudul şi întreaga coastă a Mării Negre, în timp ce nordul şi vestul actualei Ucraine ar fi împărţit între Polonia, România şi Ungaria. Potrivit hărţii, Rusia ar lua Odesa şi Gurile Dunării şi s-ar învecina direct cu România. Republica Moldova este reprezentată într-o culoare distinctă de cea a Rusiei sau României, ceea ce ar sugera că ar fi o entitate separată, în viziunea Moscovei.
În prezent, Rusia controlează aproape o cincime din estul şi sudul teritoriului ucrainean, pe care l-a revendicat ca fiind al său, şi, deşi Moscova are în prezent iniţiativa pe câmpul de luptă, situaţia din teren este net diferită de scenariul teritorial prezentat pe harta lui Medvedev.
MEDVEDEV EXCLUDE NEGOCIERILE DE PACE
Medvedev, pe care Occidentul îl vedea cândva ca pe un reformator liberal, a declarat că “spaţiul geostrategic” al Rusiei este indivizibil faţă de Ucraina şi că orice încercare de a schimba acest lucru prin forţă este sortită eşecului.
“Toţi adversarii noştri trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna un fapt simplu: că teritoriile de pe ambele maluri ale râului Nipru (care taie Ucraina în două) sunt parte integrantă a frontierelor strategice şi istorice ale Rusiei”, a declarat el.
Medvedev a exclus orice negocieri de pace cu actuala conducere ucraineană. El a declarat că orice viitor guvern ucrainean care doreşte să poarte discuţii va trebui să recunoască ceea ce el a numit noua realitate.
Referindu-se la relaţiile Est-Vest, Medvedev a declarat că legăturile dintre Moscova şi Washington sunt acum mai rele decât în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962, când cele două ţări păreau în pragul unui conflict nuclear.
“Voi spune un lucru amar”, a declarat el. “Situaţia actuală este mult mai rea decât cea din 1962. Acesta este un război în toată regula împotriva Rusiei cu arme americane şi cu participarea forţelor speciale americane şi a consilierilor americani. Aşa stau lucrurile”, a afirmat Medvedev, în timp ce retorica antioccidentală a Moscovei a fost inflamată în ultimele zile de declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, care nu a exclus trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, şi de o interceptare a unei convorbiri între oficiali militari germani care discută cum să sprijine Ucraina ca să lupte împotriva Rusiei.
