Ministrul Educaţiei Ligia Deca spune că reformele care vor fi aduse examenului de Bacalaureat îl vor face “mai relevant” şi a apreciat că este necesară o certificare a competenţelor dobândite de elevi. Declarația sa vine în contextul în care Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) a criticat modul în care sunt evaluaţi elevii la finalul învățământului preuniversitar, solicitând desfiinţarea examenului de Bacalaureat.
“Cred că fiecare ciclu educaţional – mai ales când vorbim despre finalizarea învăţământului obligatoriu – trebuie să se finalizeze cu certificarea unor competenţe. Examenul de Bacalaureat are o istorie în România, o tradiţie, un anumit tip de abordare. Sigur, în legea Educaţiei există o schimbare de perspectivă: insistăm mai mult pe probele de competenţe, pe zona limbilor străine, avem şi un focus mai mare pe profilul pe care elevul îl are. Eu cred că reformele care vor fi aduse examenului de Bacalaureat îl vor face mai relevant atât pentru elevi, cât şi pentru întreaga societate. Sigur, aud ceea ce este în spatele declaraţiei elevilor, şi anume faptul că îşi doresc să înţeleagă mai bine care este utilitatea examenului şi să fie, poate, mai adecvat pentru ceea ce îşi doresc ei să fac în continuare, iar aceste îngrijorări sunt unele legitime. Însă discuţia nu cred că trebuie să fie centrată pe a fi sau a nu fi examen de Bacalaureat. Este clar că avem nevoie de o certificare de competenţe, pentru că altfel nu putem să arătăm inclusiv pieţei muncii care sunt competenţele pe care un absolvent le are”, a declarat, joi, Ligia Deca, într-o conferinţă de presă.
Ministrul a atras atenţia asupra faptului că în ultimii ani probele de la examenele naţionale “au trecut înspre o zonă mai aplicată, mai axată pe competenţe” şi a arătat că această direcţie trebuie continuată.
“Cu siguranţă că avem nevoie de o abordare teoretică care să însemne inclusiv o conexiune cu viaţa reală. Ne dorim acest lucru în programele şcolare şi în pedagogie. Contează foarte mult cum abordează un cadru didactic programa. Inclusiv probele de examenele naţionale cred că în ultimii ani, dacă observăm, au trecut înspre o zonă mai aplicată, mai axată pe competenţe. Poate că nu e suficient. Vedem că există încă diferenţe între testările de tip PISA şi testările pe care le avem noi în mediul naţional. În funcţie de profilul absolventului cred că trebuie să găsim acele tipuri de evaluări standardizate – nu în sensul de grilă – ci în sensul de a putea compara rezultatele şi de a putea trage concluzii relevante cu privire la performanţa sistemului, a şcolilor, a cadrelor didactice”, a spus Deca.
În privinţa rezultatelor obţinute la simulările de la Evaluarea Naţională, Deca a precizat că a transmis inspectoratelor şcolare o serie de măsuri, care vizează inclusiv planuri de intervenţie la nivel de şcoală. Ligia Deca a mai declarat că activităţile remediale trebuie să se desfăşoare în primul rând la nivelul şcolii, astfel încât familiile să nu plătească suplimentar pentru pregătire.
“Imediat ce vom avea un raport similar şi pentru simularea examenului de Bacalaureat, vom discuta măsurile şi vom face inclusiv ajustările necesare, ca urmare a acestor exerciţii de simulare. Ne dorim să avem o corectură obiectivă, subiecte care într-adevăr să vizeze atingerea profilului absolventului şi ne dorim să nu existe niciun fel de incident la examene. (…) Scopul simulărilor a fost să vedem unde trebuie intervenit în procesul de consolidare, recapitulare, recuperare chiar, în unele cazuri. (…) M-a interesat mai mult care sunt acei itemi de evaluare unde performanţa este scăzută şi dacă există anumiţi factori asociaţi acestui lucru. Scopul nostru este să creştem performanţa la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat”, a afirmat Deca.
Ligia Deca a precizat că experţii lucrează la elaborarea planurilor cadru şi că la finalizarea acestora vor fi supuse dezbaterii publice. Ea a menţionat că acestea vor fi alcătuite în aşa fel încât liceul să urmeze “interesul elevului” şi să existe un grad de opţionalitate mai mare.
“Am avut discuţii cu cei care se ocupă de coordonarea acestor grupuri de lucru. Au fost o serie de variante intermediare. Însă am avut nişte principii de la care am plecat, principii reflectate şi în legile Educaţiei. Considerăm că aceste planuri cadru trebuie să fie personalizate, în funcţie de nevoile copiilor, să descarce acolo unde avem prea mult, când vine vorba de număr de ore pe zi şi să permită o rută duală flexibilă cu multiple puncte de intrare şi cu pasarele de tranziţie, dacă se doreşte aceste lucru, către alte rute”, a mai spus ministrul.
