Ministrul Muncii, Raluca Turcan, susţine, de Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse, că diferenţa de gen nu este doar subiect de dezbatere teoretică, ci are consecinţe concrete economice. “Femeile au plătit un cost al crizei COVID mai mare decât bărbaţii”, afirmă Turcan. “Pandemia a dat înapoi ani de progrese în privinţa egalităţii de gen, iar un plan realist privind recuperarea după criză trebuie să urmărească şi reducerea inegalităţii de gen pe piaţa muncii”, afirmă Raluca Turcan, sâmbătă, într-o postare pe Facebook. Ministrul Muncii aminteşte că, potrivit INS, numărul femeilor şomere din România a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaţilor şomeri cu 16%, dar face referire şi la creşterea cazurilor de abuz şi violenţă domestică împotriva femeii în primele 9 luni ale anului trecut, perioada marcată de lockdown. “Trebuie înţeles că diferenţa de gen nu este doar subiect de dezbatere teoretică, ci are consecinţe concrete economice, producând anual pierderi în toate statele din UE. Acoperirea costurilor şomajului în rândul femeilor costă UE miliarde de euro anual. Realitatea de necontestat este ca femeile au plătit un cost al crizei COVID mai mare decât bărbaţii. Statisticile Eurostat arată că 84% din angajaţii cu vârsta între 15 şi 64 de ani, din serviciile cele mai afectate de COVID – HORECA şi turism, îngrijirea copiilor, vânzări cu amănuntul – sunt femei. În România, în activităţi din domeniul sănătăţii umane, ponderea femeilor în servicii de primă linie, era de 80%, faţă de 20% bărbaţi. De asemenea, femeile sunt mai expuse şomajului, fiind în număr mai mare implicate în economia informală şi mult mai mult afectate de inactivitate pe piaţa muncii, din cauza responsabilităţilor de îngrijire în casă”, susţine Raluca Turcan. Potrivit ministrului, în perioada de lockdown, Guvernul a implementat măsuri pentru susţinerea părinţilor, fiind acordate 124 milioane de lei pentru zilele libere ale părinţilor nevoiţi să stea cu copiii. “Am urmărit măsuri de protejare a locurilor de muncă, acesta fiind motivul pentru care am acordat 2,21 miliarde de lei pentru susţinerea a 41,5% din salariul plătit angajaţilor care şi-au reluat activitatea sau sprijinul de 190 milioane de lei pentru programul flexibil de muncă (modelul german kurzarbeit)”, adaugă Turcan. Ea spune că, pe termen mai lung, trebuie urmărită mai clar dimensiunea de gen în măsurile economice pentru refacere după criză. “Chiar acum două săptămâni, printr-o ordonanţă de urgenţă, am decis creşterea stimulentului de reinserţie la 1500 de lei pentru părinţii care revin la muncă la 6 luni de la naşterea copilului, o măsură menită să sprijine femeile pe piaţa muncii. Cred că merită analizată şi experienţa statelor europene în materie şi amintesc că Germania a aprobat anul trecut o lege privind prezenţa obligatorie a femeilor în consiliile de administraţie şi inclusiv o prevedere ca minim unul dintre 3 membri în CA să fie o femeie. Este un lucru care merită discutat şi la noi. România a făcut progrese mari în privinţa egalităţii de gen, însă atunci când privim statisticile, dincolo de sentimentul general de confort, vedem, de fapt, că mai sunt multe de făcut şi că inegalităţile de gen rămân mari in societatea românească”, conchide Turcan. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
