Un studiu recent efectuat de cercetători de la University College Cork din Irlanda a scos la iveală informații interesante despre modificările observate în organismul bebelușilor născuți în timpul pandemiei de Covid-19. Această cercetare aduce o perspectivă nouă asupra impactului evenimentelor pandemice asupra sănătății nou-născuților și pune în evidență posibilele schimbări fiziologice sau fiziopatologice observate în această perioadă.
Descoperirile surprinzătoare făcute de medici aruncă o lumină nouă asupra modului în care pandemia poate influența sănătatea și dezvoltarea bebelușilor.
Rezultatele unui studiu recent, publicat în Daily Mail, bebelușii născuți în timpul perioadei de izolare cauzate de COVID-19 au experimentat două schimbări semnificative în corpul lor, care ar fi putut conferi protecție împotriva bolilor și alergiilor.
Specialiștii s-au concentrat asupra examinării microbiomului intestinal al nou-născuților veniți pe lume în timpul perioadei de restricții, investigând ecosistemul complex al bacteriilor “bune” și “rele” din intestin responsabile de procesul digestiv, protecția împotriva bacteriilor dăunătoare și echilibrarea sistemului imunitar. Conform concluziilor cercetării, bebelușii născuți în acest interval au prezentat o componență a microbiomului modificată, care s-a dovedit a fi mai favorabilă pentru starea lor de sănătate în comparație cu copiii născuți înainte de răspândirea pandemiei.
Studiul a analizat 351 de copii irlandezi născuți în primele trei luni ale pandemiei între martie și mai 2020. Rezultatele au relevat că acești „bebeluși Covid” au avut rate mai scăzute ale afecțiunilor alergice, cum ar fi alergiile alimentare. De asemenea, „bebelușii pandemiei” au necesitat mai puține antibiotice pentru tratarea bolilor. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să analizeze efect protector potențial conferit de microbiomul modificat.
Oamenii de știință au colectat probe de scaun de la nou-născuți la vârstele de șase, doisprezece și douăzeci și patru de luni, iar testele de alergie au fost efectuate la vârstele de doisprezece și douăzeci și patru de luni. Conform rezultatelor, bebelușii născuți în timpul pandemiei au moștenit mai multe bacterii benefice de la mamele lor după naștere, iar aceste bacterii ar putea acționa ca un mecanism de apărare împotriva bolilor alergice.
Autorii cercetării au evidențiat importanța transferului matern al acestor “microbi benefici” pe durata sarcinii și cum contactul sporit cu mediul ambiental după naștere a contribuit la o îmbunătățire a diversității acestora. În plus, studiul a relevat că nou-născuții apăruți în perioada de carantină au prezentat rate mai scăzute de infecții datorită expunerii reduse la agenți patogeni, ceea ce a presupus o utilizare mai limitată a antibioticelor și, implicit, a dus la un microbiom mai echilibrat și mai sănătos.
De asemenea, nou-născuții veniți pe lume în timpul carantinei au beneficiat de alăptarea prelungită, ceea ce a adus beneficii suplimentare pentru starea lor de sănătate. Acest studiu subliniază influența puternică a factorilor de mediu în primele etape ale vieții și demonstrează impactul pozitiv pe care perioadele de izolare îl pot avea asupra sănătății copiilor, inclusiv prin sporirea diversității microbiomului intestinal și reducerea incidentei alergiilor alimentare.
