Avem parte de cel mai extins cod roșu de caniculă din istoria măsurătorilor ANM, spun experții în climă. Temperaturile sunt tot mai mari, ajung până la 40 de grade la umbră, iar perioadele caniculare țin tot mai mult.
“Vorbim despre un transport de aer dinspre nord-vestul Africii, acolo unde de asemenea avem anomalii pozitive de temperatură.
Aerul acesta cald este blocat pe sud-estul și estul Europei și toate sistemele de joasă presiune ocolesc practic acest munte de aer cald.
Ce regiuni din România se vor confrunta cu lipsa APEI. Avertismentul ministrului Mediului
E vorba de schimbări climatice acum pentru că, dacă în trecut existau astfel de episoade, ele erau foarte rare. Acum, ele devin foarte frecvente”, a explicat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, climatologul Roxana Bojariu.
Expert climatolog: E nevoie de măsuri, nu de recomandări
Planul anticaniculă are nevoie de măsuri, nu doar de recomandări, atrag atenția experții climatologi.
“Rolul planului anti caniculă ar trebui să fie acela care nu să formuleze recomandări, ci să întreprindă măsuri”, spune și Mircea Duțu.
“Instituirea codurilor portocaliu și roșu s-a impus ca urmare a amplorii geografice a teritoriului afectat de caniculă, aproape întreaga țară, amplitudinii temperaturilor, apropiate și trecute de 40 de grade Celsius, și a persistenței lor. Suntem deja în al patrulea val de căldură afeent acestei veri calendaristice.
În ceea ce privește explicația contextuală, înregistram o situație de blocaj atmosferic la nivelul continentului. Partea sa vestică e marcată de temperaturi apropiate de normal și umiditate, iar valurile recurente de aer mai rece care coboară din sectorul arctic pe versantul occidental al continentului, prin efectul vaselor comunicante, împing masa de aer cald din nordul Africii spre zona mediteraneană estică, Balcani și centrul Europei.
Revenind la noi, recordul de temperatură pentru luna iulie e de 44,3 grade Celsius, s-a înregistrat la Calafat, pe 24 iulie 2007. Pentru București, a fost de 42,4 grade Celsius, în 5 iulie 2007.
Nu trebuie să confundăm temperatura resimțită la care nu aș face apel atât de des, pentru că nu poate fi cuantificată decât cu mari aproximații și rămâne una percepută în mod subiectiv. Fiecare dintre noi, în raport cu condițiile de umiditate, temperatură, starea de sănătate, activitatea pe care o desfășurăm și locul unde ne aflăm o percepem ca atare”, a explicat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, expertul climatolog Mircea Duțu.
Ce este furtuna electrică, fenomenul extrem care va lovi România după zilele de caniculă?
“Ceea ce este de notat e amploarea, teritoriul național practic în întregime atins de aceste temperaturi și persistența în condițiile în care asistăm la o repetate a acestor valuri de căldură care în subsidiar reprezintă markerul cel mai evident al încălzirii globale”, mai spune Mircea Duțu.
Din păcate, există tendința ca aceste valuri de căldură, cu repetiție, întrerupte cu scurte perioade în care temperatura revine la normal, dar prin fenomene meteo furtunoase și ploi torențiale, să devină norma, atrage atenția expertul climatologic. Principalul efect este stresul termic care constituie principala cauză a deceselor legate de condițiile meteorologice. El poate exacerba boli preexistente. Insolația este o urgență medicală în privința căreia rata de letalitate este deosebit de ridicată, atrage atenția Duțu.
O lună în plus de vară?
“Aș marca faptul că aceste valuri de căldură, sub impactul schimbării climatice, devin din ce în ce mai precoce. Au apărut pentru prima dată și la noi și în Grecia încă de la începutul lunii iunie și se prelungesc în manisfestările lor până toamna târziu.
