Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.
În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere.
Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare.
Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului, scrie agerpres.ro. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.
Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.
Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse la vot secret cu bile.
În urma scrutinului din 1 decembrie, au fost aleşi în total 465 de parlamentari – 331 de deputaţi şi 134 de senatori, conform listelor transmise de Biroul Electoral Central.
PSD deţine 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor), AUR – 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor); PNL – 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor); USR – 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor); Partidul S.O.S. România – 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor); UDMR – 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor); Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor).
De asemenea, 19 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale.
