Una dintre principalele facţiuni rebele din Myanmar, foarte virulentă împotriva juntei după lovitura de stat din februarie, a cucerit marţi o bază a armatei, care a ripostat cu atacuri aeriene, relatează AFP. Tensiunile între militari şi unele dintre numeroasele grupuri etnice de pe teritoriul brman s-au intensificat după puciul din februarie, care a răsturnat-o de la putere pe Aung San Suu Kyi. ”Trupele noastre au cucerit o bază militară” marţi dimineaţa, în statul Karen (sud-est), în apropiere de frontiera thailandeză, a declarat AFP unul dintre conducătorii Uniunii Naţionale Karen (KNU), Padoh Saw Taw Nee, care nu a precizat dacă au existat victime. Un purtător de cuvânt al juntei, Zaw Min Tun, a confirmat AFP atacul şi a avertizat că ”urmează să fie întreprinse acţiuni”. Armata a procedat, la scurt timp după aceea, la atacuri aeriene, potrivit guvernatorului provinciei thailandeze frontaliere Mae Hong Son, Sithichai Jindaluang. O femeie apatridă care locuieşte în apropiere a fost atinsă la un picior în cofruntări, a anunţat el, precizând că Thailanda nu ia parte la conflict, dar că este pregătită să ofere un ajutor umanitar. ”Multe persoane au fugit”, a declarat Hkara, o locuitoare a staului thailandez Mae Sam Laep. KNU, care numără câteva mii de oameni, este foarte pornită împotriva juntei după puci. Ea dă asigurări că adăposteşte, pe teritoriul asupra căruia deţine controlul, cel puţin 2.000 de opozanţi ai loviturii de stat, care au fugit din calea reprimării. MII DE DEPALASAŢI La sfârşitul lui martie, această facţiune a cucerit o bază militară şi a ucis zece militari. Armata a replicat atunci prin raiduri aeriene împotriva unor fiefuri ale grupării – o premieră în ultimii 20 de ani în această regiune. Aproximativ 24.000 de civili au fost deplasaţi în urma acestor confruntări, potrvit unor ONG-uri locale. De la proclamarea independenţei Myanmarului, în 1948, numeroase facţiuni etnice se află în conflict cu Guvernul central, cu scopul de a obţine mai multă autonomie, acces la numroase bogăţii naturale sau o parte a traficului de droguri, foarte profitabil. Militarii au încheiat în ultimii ani un acord naţional de armistiţiu cu zece dintre ele, inclusiv cu KNU. Însă, după lovitura de stat, mai multe dintre ele au ameninţat că iau armele din cauza reprimării sângeroase a juntei. Peste 730 de civili au fost ucişi prin împuşcare de poliţie şi armată în ultimele trei luni, potrivit Asociaţiei asistenţei deţinuţilor politici (AAPP). Bilanţul a crescut marţi. O persoană a fost ucisă, în urma unui tir mortal, în stomac, de către forţe de securitate care încercau să demonteze baricade instalate de manifestanţi la Loikaw (est), potrivit unui martor. Mai multe alte persoane au fost rănite sau arestate. TEMERI CU PRIVIRE LA COMUNITATEA LGBT AAPP se teme tot mai mult de atrocităţi vizând comunitatea lesbienelor, gay-lor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi semnalează cazul unei femei transsexuale umilite şi bătute la arestare. O campanie de nesupunere civilă continuă – prin manifestaţii, greve, priveghiuri cu lumânări -, în pofida represaliilor. Sute de persoane au defilat marţi la Yangon, la una dintre cele mai importante adunări din ultimele săptămâni în capitala econimică a ţării. Manifestanţi au scandat ”Democraţia este cauza noatră!”, la un marş rapid, în centrul oraşpului, cu scopul de a evita o eventuală confruntare cu forţele de securitate desfăşurate în număr mare. Activişti au difuzat pe reţele de socializare imagini în care şi-au pictat pe faţă sloganuri precum ”Eliberaţi deţinuţii!”, ”Respectaţi-ne voturile!”. Într-o încercare de a justifica lovitura de stat, şeful armatei, generalul Min Aung Hlaing, a acuzat fraude în alegerile legislative din noiembrie, în care Liga Naţională a Democraţiei (LND) a lui Aung San Suu Kyi a obţinut o victorie zdrobitoare. El a efectuat în weekend prima vizită în străinătate de după puci, participând la un summit, la Jakarta, cu oficiali din cadrul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) Cele zece state membre ASEAN au redactat, în cadrul reuniunii, un document în cinci puncte, prin care încearcă să pună capăt violenţelor şi să promoveze dialogul între părţi. Autorităţile birmane au dat asigurări marţi că ”vor examina atent sugestiile constructive” ale ASEAN, dar că ”prioritatea lor este, pentru moment, menţinerea securităţii publice”. Junta s-a făcut că nu aude, până acum, valul condamnărilor internaţionale, profitând de disensiuni la ONU. Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) şi Regatul Unit au sancţionat regimul, însă Rusia şi China, aliatele tradiţionale ale juntei, se opun oricăror măsuri coercitive ale ONU. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
