Recent, prăbușirea unei piramide antice din Mexic a stârnit o intensă reacție în rândul comunității locale, care interpretează acest eveniment tragic ca pe un semn rău. Această structură, încărcată de istorie și simbolism, a fost nu doar un monument de venerare, ci și un simbol al identității culturale a regiunii. Oamenii din zonă, temători de posibile consecințe negative, își exprima îngrijorarea că evenimentele recente ar putea aduce nenorociri sau sfârșitul unei epoci.
Această piramidă din piatră, cu o înălțime de 15 metri și situată în statul Michoacán, Mexic, a devenit o nouă victimă a unui climat global din ce în ce mai imprevizibil. În noaptea de 29 iulie 2024, monumentul s-a prăbușit brusc din cauza ploilor torențiale care nu s-au oprit, iar peretele său sudic s-a transformat într-o grămadă de pietre.
Piramida era un exemplu remarcabil de conservare a monumentelor din civilizația Regatului Michoacán, aflată la Ihuatzio, un sit arheologic impresionant care mai cuprinde încă o piramidă, un turn de apărare și câteva morminte.
Acest loc străvechi a fost ocupat pentru prima dată acum aproximativ 1.100 de ani de grupuri indigene vorbitoare de nahuatl, iar mai târziu a devenit centrul de putere al poporului P’urhépecha, singura civilizație pe care aztecii nu au reușit să o cucerească. Cultura P’urhépecha încă există în zilele noastre.
Un român s-a trezit cu viermi în mâncarea servită la hotelul de lux din Antalya
Deși doar una dintre piramidele de pe acest sit a fost deteriorată grav, personalul Institutului Național de Antropologie și Istorie din Mexic (INAH) avertizează că cel puțin șase dintre „corpurile sale în trepte” sunt într-o stare precară, incluzând peretele exterior, nucleul structural și zidul de susținere. Specialiștii atribuie daunele recente fenomenelor meteorologice extreme din ultimele săptămâni, scrie descoperiri.ro.
În luna iulie, în mijlocul sezonului estival din emisfera nordică, Mexicul a fost afectat de ploi torențiale și furtuni puternice, creând un contrast marcant cu seceta severă care a lovit anterior țara, cea mai gravă din ultimele treizeci de ani. Precipitațiile rare au dus la deshidratarea completă a unor lacuri, iar solul uscat a facilitat absorbția rapidă a apei în structurile prehispanice, compromițându-le astfel integritatea.
„Temperaturile ridicate înregistrate anterior și seceta consecutivă au provocat fisuri care au facilitat infiltrarea apei în interiorul clădirii prehispanice.”, se menționează într-o declarație emisă de INAH.
În aceste condiții, prăbușirea piramidei a devenit aproape inevitabilă. În prezent, oficialii se concentrează pe repararea structurii monumentului pentru a proteja patrimoniul cultural al mexicanilor.
Localnicii sunt supărați și văd prăbușirea piramidei ca pe un semn rău
Tariakuiri Alvarez, care se identifică drept membru al tribului P’urhépecha, a afirmat că strămoșii săi ar fi interpretat prăbușirea piramidei din Ihuatzio ca pe un „semn rău”. Într-o postare recentă pe Facebook, Alvarez a spus că un eveniment similar s-a întâmplat înainte de sosirea cuceritorilor spanioli în Mexic, iar motivul ar fi fost nemulțumirea zeilor.
Venirea colonizatorilor spanioli în Mexic, sub conducerea lui Hernan Cortes, a marcat un moment de tranziție dramatică în istoria regiunii, cu implicații profunde pentru civilizațiile indigene. Cortés a sosit în 1519 cu o armată mică, dar bine echipată, având ca scop principal cucerirea Imperiului Aztec, unul dintre cele mai puternice și sofisticate imperii ale vremii. După o serie de alianțe strategice cu triburi locale nemulțumite de dominația aztecă, Cortés a reușit să pătrundă în inima imperiului, culminând cu căderea capitalei Tenochtitlán în 1521.
