Preoții din Cernăuți cer intervenția urgentă a autorităților de la București pentru medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și Administrația de la Kiev, în plină invazie a rușilor în Ucraina.
Preoţi din comunitatea românească din Cernăuţi se plâng de prigoana regimului de la Kiev și cer ajutorul într-o scrisoare adresată Parlamentului României.
Mai mulţi preoţi din comunitatea românească din regiunea Cernăuţi au transmis Parlamentului României o scrisoare prin care solicită medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe care o reprezintă, şi autorităţile ucrainene, relatează agerpres.ro.
Scrisoarea preoților din Cernăuți vine în acelațși timp în care Moscova a denunțatr „persecuția de la Kiev împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe rus Maria Zaharova a declarat joi că „s-a atins un nou nivel, se încearcă distrugerea completă a acesteia”. Rusia nu se află la primele acuzații de acest gen. Încă de la sfârșitul anului trecut, au început acuzațiile de la Moscova. Iar la începutul acestui an, în timpul sărbătoririi Crăciunului pe rit vechi, Zaharova cataloga drept ”satanism” decizia președintelui Zelenski de a revoca cetățenia ucraineană a 13 preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acesta ceruse Parlamentului de la Kiev să interzică orice biserică ce răspunde comenzilor Rusiei.
Preoţi români susţin că Biserica Ortodoxă Ucraineană “s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova” şi că aceasta a condamnat Rusia pentru declanşarea războiului împotriva Ucrainei.
“Rugăm autorităţile statului român – parlamentari, senatori, miniştri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc fraţii noştri de suflet – să intervină pe lângă autorităţile Ucrainei (centrale, regionale şi locale) ca să nu ia decizii îndreptate împotriva comunităţii româneşti şi a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din Nordul Bucovinei, care nu îşi doreşte să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care şi aşa a luat multe vieţi ale militarilor de etnie română care apără cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean”, se arată în “Apelul disperat din Bucovina de Nord”.
Preotul Pavel Pavlenco de la parohia din satul Horecea susţine că situaţia din Cernăuţi s-a deteriorat, după ce autorităţile locale au anunţat că intenţionează să preia în proprietate terenurile pe care sunt construite bisericile.
“Înţelegem că este război şi că multe legi se încalcă, dar nu credeam că se pot încălca drepturile omului şi mai ales cu privire la voinţa liberă de a crede fiecare în ce voieşte. (…) Consiliul Local al oraşului Cernăuţi vrea să ia o decizie ca să fie întrerupt contractul de închiriere a pământului pe care stă biserica, pe care de fapt îl avem în folosinţă permanentă de la statul ucrainean, cu toate actele în regulă. Asta ce ar însemna? Că îţi ia întâi pământul de sub picioare şi înseamnă că nu există nici biserica. Vor veni, vor sigila biserica şi în scurt timp o vor da-o altora”, a atras atenţia Pavlenco.
Analistul politic Serghei Hakman susţine că disensiunile dintre bisericile ucrainene s-au adâncit mai mult în această perioadă, ca urmare a disputelor între preoţi, care sunt dominaţi de interese diferite.
“În situaţia aceasta, cu părere de rău, Biserica Ucraineană, care aparţinea Patriarhiei de la Moscova, nu a găsit o formulă cum să procedeze în timp de război, în situaţia în care conducerea Bisericii este în Moscova şi conducerea acestei biserici ţine cu Federaţia Rusă. Ba, mai mult, ea blagosloveşte armatele inamicului şi aici bineînţeles s-a produs un anumit conflict. Acest conflict s-a adâncit între cele două biserici. Erau aceste conflicte şi la începutul anilor 90, dar era mai mult între părinţi de la diferite biserici, fără a fi implicată prea mult populaţia. Bisericile ar fi trebuit să fie mai corecte între ele, să îl găsească şi mai mult pe Dumnezeu şi în comportament, nu doar în cuvintele lor”, a arătat Hakman.
Un lăcaş de cult din regiune a fost incendiat la începutul acestei săptămâni, pe fondul tensiunilor dintre cele două biserici ortodoxe.
De asemenea, mai multe biserici şi mănăstiri aparţinând bisericii care a fost subordonată Moscovei au fost percheziţionate, după declanşarea războiului, ca urmare a unui presupus comportament pro-rusesc al preoţilor.
