Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Să readucem natura în viaţa noastră”, ce abordează actuala criză din domeniul biodiversităţii din Europa şi de la nivel mondial.
Eurodeputaţii spun că este nevoie de un „Acord de la Paris” şi o lege europeană privind biodiversitatea pentru a se asigura că ecosistemele sunt refăcute, reziliente şi protejate în mod adecvat până în 2050.
Parlamentul a adoptat rezoluţia, marţi, cu 515 voturi „pentru”, 90 de voturi „împotrivă” şi 86 de abţineri, potrivit unui comunicat remis RealTimeNews.ro. Natura este în declin la nivel mondial într-un ritm fără precedent, 1 milion dintr-un total estimat de 8 milioane de specii fiind în pericol de dispariţie (conform raportului IPBES). Din acest motiv, eurodeputaţii salută obiectivele ambiţioase ale Strategiei UE privind biodiversitatea de a asigura că, până în 2050, ecosistemele mondiale sunt refăcute, reziliente şi protejate în mod adecvat. Pentru a susţine aceste obiective, ei solicită o lege privind biodiversitatea a Uniunii Europene similară cu Legea europeană a climei. Eurodeputaţii regretă faptul că Uniunea Europeană nu şi-a îndeplinit obiectivele în materie de biodiversitate pentru 2020. Ei consideră că noua strategie trebuie să abordeze în mod adecvat toţi cei cinci factori determinanţi pentru schimbare în natură. Aceştia sunt: schimbări privind modul în care folosim suprafeţele terestre şi maritime, exploatarea directă a organismelor, schimbările climatice, poluarea şi speciile alogene invazive. Parlamentul insistă că în Europa trebuie mobilizate 20 de miliarde EUR pe an pentru măsurile legate de biodiversitate. Parlamentarii europeni solicită şi adoptarea unui „Acord de la Paris” privind biodiversitatea în cadrul viitoarei conferinţe a ONU din octombrie 2021. Acest acord ar trebui să stabilească o serie de priorităţi în materie de biodiversitate la nivel mondial pentru 2030 şi mai târziu. 30% din suprafeţele terestre şi maritime ale Uniunii trebuie să fie protejate Uniunea Europeană are cea mai extinsă reţea de zone protejate din lume. Cu toate acestea, eurodeputaţii consideră că trebuie elaborat un plan al Uniunii de refacere a naturii. Ei solicită din nou ca cel puţin 30% din suprafeţele terestre şi maritime ale Uniunii să fie protejate până în 2030. De asemenea, cel puţin o treime din aceste zone, inclusiv toate pădurile primare şi seculare care mai există pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se afle sub o protecţie mult mai strictă. Obiectivele naţionale ar trebui să ţină seama de diferenţele legate de dimensiunea şi proporţia geografică a zonelor naturale. Protejarea speciilor sălbatice Eurodeputaţii consideră că nu trebuie să existe deteriorări ale tendinţelor în materie de conservare şi că trebuie asigurat un „stadiu corespunzător de conservare” pentru toate speciile şi habitatele protejate până în 2030. În plus, cel puţin 30 % dintre speciile şi habitatele care nu au un stadiu corespunzător de conservare ar trebui să îl atingă sau să prezinte o tendinţă pozitivă puternică în acest sens. Conform deputaţilor, Uniunea Europeană ar trebui să conducă eforturile de a pune capăt comerţului cu specii pe cale de dispariţie şi cu părţi ale acestora. Biodiversitatea în zonele urbane Parlamentul susţine crearea unei platforme europene pentru înverzire urbană, precum şi stabilirea unor obiective obligatorii privind biodiversitatea urbană, cum ar fi un procent minim de acoperişuri verzi pe clădirile noi şi interzicerea pesticidelor chimice. Albinele şi alţi polenizatori Eurodeputaţii se opun reautorizări glifosatului după data de 31 decembrie 2022. Ei solicită din nou revizuirea urgentă a Iniţiativei Uniunii Europene privind polenizatorii pentru ca aceasta să includă un cadru ambiţios de monitorizare a polenizatorilor la nivelul întregii Uniuni Europene. Cadrul ar urma să prevadă obiective şi indicatori clari de oprire a declinului populaţiilor de polenizatori, care au un rol esenţial pentru mediu şi securitatea alimentară. Aceştia subliniază că, pentru a reduce utilizarea pesticidelor, fermierii au nevoie de soluţii de protecţie a culturilor sigure din punct de vedere ecologic. Raportorul César Luena (S&D, Spania) a spus: „Solicităm o lege europeană privind biodiversitatea similară Legii europene a climei. Prin această lege s-ar crea cadrul de guvernanţă valabil până în 2050 de protejare a biodiversităţii, care ar urma să includă obiective obligatorii pentru 2030. Mă bucur că am susţinut obiectivele principale ale propunerii Comisiei şi crearea unui plan al Uniunii Europene de refacere a naturii pentru a reface cel puţin 30% din suprafeţele terestre şi maritime din Uniune. Mulţi dintre noi susţinem şi adoptarea unei legi de protejare şi folosire sustenabilă a solului, precum şi stabilirea unui plan de unire a eforturilor de soluţionare a crizelor privind clima şi biodiversitatea”. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
