Preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat în mod deschis, pentru prima dată de la începutul războiului, posibilitatea de a negocia un armistiţiu parţial cu Rusia pentru a reduce intensitatea conflictului. Mutarea lui Zelenski poate fi interpretată ca o reacție în faţa reticenţei Occidentului faţă de “planul său pentru victorie”, în care solicită asistenţă militară urgentă pentru a forţa Rusia să negocieze o pace care să nu implice cedarea teritoriului ucrainean.
“Noi nu le atacăm infrastructura energetică, iar ei nu o atacă pe a noastră. Ar putea duce acest lucru la încheierea fazei fierbinţi a războiului? Cred că da”, a declarat Zelenski săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii.
Potrivit presei anglo-saxone din această săptămână, care citează surse apropiate de dosar, reprezentanţi ucraineni şi ruşi ar fi iniţiat deja contacte pentru o astfel de încetare a atacurilor reciproce asupra obiectivelor legate de sistemul energetic, ceea ce ar oferi Kievului asigurarea că va putea face faţă iernii fără alte bombardamente asupra centralelor sale electrice şi ar pune capăt distrugerii rafinăriilor ruseşti de către dronele ucrainene, relatează miercuri EFE, preluată de Agerpres.
Discuţiile pentru un armistiţiu la acest capitol ar viza reluarea unui proces care a început deja în vară cu medierea Qatarului, care continuă să faciliteze contactele între cele două tabere beligerante, şi care a fost subminat, aşa cum s-a spus atunci, de începerea în primele zile ale lunii august a operaţiunii transfrontaliere ucrainene în regiunea rusă Kursk, unde Kievul controlează o parte din teritoriu.
Garantarea securităţii energetice este unul dintre cele zece puncte ale aşa-numitei “formule de pace ucrainene”, un document alcătuit din zece propuneri, printre care şi solicitarea ca Rusia să se retragă din toate teritoriile pe care le ocupă în Ucraina.
Proiectul cu această “formulă de pace” a fost discutat în cadrul unui prim summit internaţional desfăşurat în iunie în Elveţia.
Problema securităţii energetice (în special cea nucleară) a fost, împreună cu cererea de a permite libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi Marea Azov pentru a garanta exporturile de alimente, unul dintre cele trei puncte incluse în comunicatul final semnat de aproximativ 80 de ţări şi organizaţii internaţionale.
Al treilea punct aprobat de semnatari a fost cel care propunea eliberarea tuturor prizonierilor de război de ambele părţi şi returnarea către Ucraina a adulţilor aflaţi în captivitate în Rusia şi a copiilor deportaţi sau strămutaţi.
În aşa-numitul său “plan pentru victorie”, Zelenski solicită aliaţilor săi să furnizeze imediat armatei ucrainene suficient echipament militar şi armament cu rază lungă de acţiune pentru a stabiliza frontul şi pentru a începe să atace mai sistematic ţinte de pe teritoriul rus.
Conform calculelor Kievului, dacă principalii săi parteneri ar pune în aplicare planul, Rusia ar fi obligată să se aşeze la masa negocierilor cu privire la “formula de pace” în cadrul unui al doilea summit internaţional pe care Ucraina spera să îl organizeze până la sfârşitul anului.
Niciunul dintre aliaţii Ucrainei capabili să ofere acest nivel de asistenţă militară nu a dat semne de interes pentru a îndeplini respectivele cereri ale Kievului, care pentru moment trebuie să se mulţumească să rămână în defensivă pe linia frontului, arătându-se în acelaşi timp deschis faţă de un compromis punctual ce nu va pune capăt ostilităţilor, dar ar ajuta ambele părţi să facă faţă uzurii a peste doi ani lungi de război, mai notează EFE.
