Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să dea un verdict la recursul înaintat de DNA împotriva deciziei prin care Darius Vâlcov a scăpat de condamnarea de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită și trafic de influență.
Este vorba despre un dosar de corupție în care Darius Vâlcov a fost „plimbat” din motive procedural de la Tribunalul București (20.01.2016) la Tribunalul Olt (20.09.2017), apoi la Tribunalul Dolj (21.07.2020), instanță care a pronunțat într-un final decizia pe fond: 6 ani și 6 luni de închisoare pentru Darius Vâlcov.
Doar că decizia de condamnare fusese pronunțată cu o lună după împlinirea termenului general de prescripție, calculat pentru luna iunie 2020.
Astfel, Curtea de Apel Craiova a constatat că, deși Darius Vâlcov e vinovat, singura soluție este cea de încetare a procesului penal.
Acesta este al doilea proces de corupție al fostului ministru de Finanțe, el fiind condamnat la 6 ani de pușcărie pentru trafic de influență și spălare de bani, pe data de 2 mai, în Dosarul Tablourilor.
Procesul de la Curtea de Apel Craiova era legat de fapte comise de Darius Vâlcov în perioada noiembrie-decembrie 2012, în calitate de primar.
El i-a pretins unui om de afaceri – denunţător în cauză – aproximativ 10% din sumele încasate de o societate de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie – 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranşe, de la respectiva firmă, printr-o altă intermediară, peste 2,1 milioane lei.
Banii au fost pretinşi pentru ca denunţătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului şi să primească banii la timp pentru lucrările efectuate. Este vorba de contracte pentru reabilitarea centrului istoric al municipiului Slatina şi pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi lucrări la izolarea termică a unor blocuri.
Instanța, obligată să constate: Darius Vâlcov a comis, dar s-a prescris
Iată ce notează judecătorii de la Curtea de Apel Craiova cu privire la vinovăția lui Darius Vâlcov:
„Instanţa de fond a analizat în mod riguros probatoriile administrate în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 şi următoarele Codul de procedură penală, reţinând adevărul judiciar relevat de probele dosarului, ce demonstrează săvârşirea de către inculpatul Vâlcov Darius Bogdan a infracţiunilor de luare de mită (2 fapte), (…) precum şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă (…). S-a probat în cauză săvârşirea faptei inculpatului care, în calitate de primar al mun. Slatina, în perioada noiembrie – începutul lunii decembrie 2012, a pretins martorului (n.r. – Ramba Andrei Ovidiu), administrator SC (n.r. – Plus Confort) SRL, un procent de proximativ 10 % din sumele încasate de la Primăria Slatina, în baza contractului nr. 21258 din 16.08.2012, încasând 2.500.000 lei, iar în perioada 21.01.2013 – 13.06.2013, după pierderea calităţii de primar, conform înţelegerii anterioare a primit mai multe tranşe de la SC (n.r. – Plus Confort) SRL prin intermediul SC (…) SRL, suma de 2.146.270 lei, pentru derularea contractului şi decontarea la timp a lucrărilor efectuate, inclusiv pentru încasarea sumelor aferente contractului de achiziţie, pentru exercitarea influenţei asupra factorilor de decizie, cu competenţă de a dispune asupra efectuării plăţilor aferente contractului de achiziţie publică. Expertiza contabilă efectuată, actele încheiate între societăţile comerciale implicate în mod fictiv în circuitul comercial în care sunt vehiculate sumele de bani primite cu titlu de mită, facturile fiscale precum şi actele contabile aferente operaţiunilor comerciale fictive, (…) actele de constituire a societăţilor comerciale implicate în disimularea sumelor primite cu titlu de mită, conţinutul convorbirilor purtate în mediul ambiental, sunt probe interpretate corect de către prima instanţă atât în ceea ce priveşte starea de fapt cât şi dispoziţiile legale incidente. În baza înţelegerii inculpatul a primit prin intermediul martorilor (…), suma de 1.700.000 lei în două tranşe, 1.500.000 lei în suma septembrie 2014 şi 200.000 lei în luna februarie 2015, la data pretinderii şi semnării contractului inculpatul nu mai deţinea funcţia de primar al mun. Slatina, fiind senator în Parlamentul României, după care în perioada septembrie 2014 – februarie 2015 a deţinut funcţiile de ministru, iar la data de 16.05.2015 a demisionat din funcţia de senator. Se constată astfel că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor ce reglementează instituţia probelor în procesul penal, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, probele neavând o valoare dinainte stabilită prin lege, fiind supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Mărturiile denunţătorilor, în măsura în care se coroborează cu întregul material probator, urmează să primească eficienţă juridică în procedură publică şi contradictorie, cu respectarea dispoziţiilor referitoare la audierea martorilor. De aceea instanţa de control judiciar apreciază că interpretarea asigurată de judecătorul fondului asupra probatoriului administrat, inclusiv supra declaraţiilor martorilor denunţători, s-a făcut prin analiza atentă şi exhaustivă a întregului probatoriu, dând relevanţă acelor probe ce configurează adevărul judiciar desprins în cauza de faţă, adevăr judiciar privit în raport de starea de fapt, conturată de acel probatoriu, în mod hotărâtor şi de necombătut. Astfel, existenţa, în ansamblu probator a unei minorităţi de declaraţii, ce expun aspecte ce nu au legătură cu cauza sau sunt contradictorii, în mod firesc urmează a fi înlăturate, atâta timp cât ele nu sunt întărite de alte probe, fiind singulare. De aceea, instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului, în mod temeinic şi legal a reţinut starea de fapt şi de drept expusă în cauza de faţă. Verificând condiţiile tragerii la răspundere penală, se constată însă, din perspectiva instituţiei prescripţiei răspunderii penale, că faptele penale deduse judecăţii sunt prescrise. Cum termenul de prescripție de 8 ani a început să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv în perioada noiembrie – începutul lunii decembrie 2012, Curtea constată că acest termen, ca urmare a aplicării principiului legii penale mai favorabile nu a fost întrerupt și rezultă că termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit cel mai târziu în luna decembrie 2020”, se arată în motivarea instanței de apel.
Cum a ascuns Darius Vâlcov șpăgile primite de la afaceriști
Denunțătorul lui Darius Vâlcov în acest dosar este Andrei Ovidiu Ramba, un afacerist „de paie” a cărui firmă, SC Plus Confort SRL, a fost folosit de fostul primar din Slatina pentru a „masca” șpăgile.
El a fost audiat pe data de 13 februarie 2023 în Dosarul Tablourilor, pe rolul Înaltei Curți, unde a detaliat cum anume l-a implicat Darius Vâlcov în „traseul banilor”.
Evident, martorul s-a referit cu precădere la obiectul cauzei respective, anume banii de la Theodor Berna și SC Tehnologica Radion SRL pentru obținerea contractelor de reabilitare a rețelei de apă, dar a „scăpat” și detalii cu privire la contractele obținute de firma sa, SC Plus Confort SRL, pentru reabilitarea unor blocuri.
„Prina Minel mi-a dat numărul de telefon al lui Berna Theodor și am luat legătura cu el. Am convenit să încheiem un contract în baza căruia societatea mea urma să presteze reabilitarea unor blocuri din București. Menționez ca nu am executat nicio lucrare de acest gen, însă am emis o factură către SC Tehnologica Raduon în valoarea de 1 milion de lei. Arăt că nici Berna Theodor nu mi-a spus ce reprezenta suma respectivă, iar contractul era unul fictiv. SC Tehnologica Radion a achitat contravaloarea facturii, iar ulterior inculpatul Darius Vâlcov mi-a cerut să virez suma către Bogmar (n.r. – S.C. Bogmar Pro Design SRL) care aparținea inculpaților Șușală Lucian Petruț și Timofte Petre Bogdan și mi-a spus că suma e necesară pentru amenajarea Hotelului City Slatina. Darius Vâlcov mi-a spus că hotelul era al lui. În anul 2012 am emis altă factură către Tehnologica Radion însă nu mai știu dacă am încheiat un alt contract sau un act adițional la contractul precedent. Nu am executat nici acum nicio lucrare, iar suma a fost achitată integral”, a declarat Andrei Ovidiu Ramba.
În cadrul aceluiași proces, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina condamnat și el alături de Vâlcov, detalia la rândul lui, pe data de 6 martie 2023, rolul lui Andrei Ovidiu Ramba:
„M-am dus la domnul Vâlcov, iar acesta mi-a spus că este vorba de un procent de 20 la suta cu titlul de comision pe care a spus că nu l-a cerut, ci i-a fost oferit în legătură cu contractul de reabilitare a rețelei de apă Slatina. Mi-a indicat firma domnului Ramba Ovidiu Andrei reprezentantul Sc Plus Confort SRL, că el se ocupa de reabilitări în Slatina. Mi-a spus să îl pun în legătură pe Berna (n.r. – Theodor) cu Ramba (n.r. – Andrei Ovidiu). Revin și arăt că inculpatul Valcov mi-a spus că motivul pentru care Berna urma să ia legătura cu Ramba era să încheie un contract pentru lucrări prin care să se asigure plata comisionului. Nu cunosc motivul pentru care Valcov nu i-a pus în legatură personal pe cei doi. La o întâlnire ulterioară, într-un colegiu director, Ramba mi-a spus că a reușit să încheie un contract de execuție de lucrări, dar am spus că nu mă interesează și să țină legătură cu Valcov”, a declarat Minel Prina.
Acuzațiile procurorilor DNA pentru Darius Vâlcov
În rechizitoriul întocmit și trimis Tribunalului București pe data de 26.11.2015, procurorii DNA au reținut următoarea stare de fapt:
„În perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan, în calitate de primar al municipiului Slatina, i-a pretins unui om de afaceri – denunțător în cauză, aproximativ 10% din sumele încasate de societatea unui om de afaceri de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie – 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranșe, de la respectiva societate, printr-o firmă intermediară, suma de 2.146.270 lei, astfel încât denunțătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului și să primească banii la timp pentru lucrările efectuate. Contractul avea ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice și execuția lucrărilor pentru izolarea termică a fațadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în valoare de 24.833.258 lei fără TVA. În aceeaşi manieră a procedat inculpatul şi în cazul unui alt contract încheiat de instituţia publică pe care o reprezenta cu o altă societate comercială, privind reabilitarea Centrului istoric al oraşului Slatina, preţul contractului fiind de 7.726.919 lei fără TVA. Astfel, în luna iunie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan a pretins de la administratorul firmei respective, printr-un intermediar, 10% din valoarea contractului, în schimbul semnării respectivului act de către autoritatea contractantă şi efectuării la timp a plăţilor, iar, ulterior, a primit prin intermediul unor persoane suma totală de 450.000 lei. La data de 23 iulie 2014, între S.C. Compania de Apă Olt S.A., şi aceeaşi firmă s-a încheiat un contract de lucrări având ca obiect „Continuarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi apă uzată în aglomerările Potcoava şi Scorniceşti”, preţul licitat contractat fiind de 17.000.000 lei fără TVA. Ulterior, înaintea datei de 27 august 2014, (data emiterii primei facturi către S.C. Compania De Apă Olt S.A.), administratorul firmei respective a fost contactat de o persoană din cercul de apropiaţi ai inculpatului Vâlcov Darius-Bogdan, care i-a comunicat că acesta din urmă îi pretinde 10% din valoarea contractului respectiv pentru „a interveni la conducerea companiei în vederea efectuării la timp a plăţilor aferente contractului”, lucru cu care omul de afaceri a fost de acord. Suma de 1.700.000 lei (echivalentul unui procentaj de 10%), pretinsă în modalitatea descrisă mai sus, urma să-i fie remisă inculpatului după primirea de către societatea respectivă a unui „avans mai mare pentru lucrările efectuate”, acesta urmând să depună diligenţele necesare în acest sens. Astfel, în lunile septembrie 2014 şi februarie 2015, inculpatul a primit, în două tranşe, de la omul de afaceri, tot prin intermediari, suma de bani pretinsă iniţial”, arăta DNA, scrie ziare.com
