Auzim uneori expresia “prostul satului” folosită în sens batjocoritor, întâlnim astfel de personaje în opere literare, dar puțin știu că există și o pilda, aparent inspirată de un caz real, pe această temă.
Povestea spune că într-un cătun sărac din Italia, cel cunoscut drept “idiotul satului” venea în fiecare zi la cârciumă pentru a primi ceva de la clienții mai înstăriți.
Zi de zi, aceștia se distrau punându-l să aleagă între o bancnotă și două sau trei monede, a căror valoare totală era mai mică. De fiecare dată, “prostul” alegea monedele, spre hazul și încântarea mușteriilor.
Într-o zi, un vizitator care a asistat la întreaga scenă s-a dus ulterior la bărbat și l-a întrebat dacă își dă seama că a fost “păcălit” și că a ales suma mai mică. Răspunsul l-a lăsat mască: “Domnule, nu sunt idiot! Evident că-mi dau seama, dar în ziua în care aș alege bancnotă s-ar termina cu pomana pe care o primesc”.
