Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Slovacia s-a oferit să fie o “platformă” pentru posibile negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, la aproape trei ani de la începutul asaltului rusesc.
UPDATE 9:20 – Rușii construiesc o autostradă lângă Mariupol pentru a ascunde mișcarea echipamentelor militare de localnicii ucraineni rămași loiali Kievului
Forțele ruse de ocupație folosesc Mariupol ca centru militar și logistic și construiesc un drum ocolitor pentru a ascunde mișcarea echipamentelor de locuitorii din zonă, a declarat Dmitro Zabavin, membru în Consiliul Municipal Mariupol, cel ucrainean aflat în exil, într-o declarația la postul Espresso TV.„Rusia investește resurse în astfel de proiecte logistice pentru a face invizibilă mișcarea echipamentelor”, a adăugat Zabavin.
„Potrivit acestuia, echipamentele militare și rușii se deplasează constant prin Mariupol. Această rută, în special, trece prin strada Naberejna, când echipamentul intră din partea de est a orașului, trece prin centru și se îndreaptă spre vest.
„Rușii nu sunt mulțumiți că locuitorii din Mariupol urmăresc mișcarea acestui echipament. De aceea, ei intensifică construcția de drumuri ocolitoare în afara orașului pentru a evita acordarea unei atenții nejustificate logisticii militare”, a declarat deputatul.
UPDATE 09.00 – Forțele ruse au cucerit probabil Kurahove în urma a două luni de operațiuni ofensive intensificate menite să cucerească așezarea și să elimine linia de apărare ucraineană la nord și la sud de ora, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea publicată azi-noapte.
Forțele ruse au luptat puțin peste două luni pentru a cuceri o localitate de 7,3 kilometri pătrați. Trupele Moscovei au intensificat operațiunile ofensive pentru cucerirea Kurahove la jumătatea lunii octombrie 2024, iar ISW a observat imagini geolocalizate care indică faptul că forțele ruse au intrat în localitate pentru prima dată la sfârșitul lunii octombrie 2024.
Se pare că armata rusă a concentrat aproximativ 35.000-36.000 de soldați în direcția Kurahove în ultimele luni, atât pentru a cuceri așezarea, cât și pentru a elimina pozițiile ucrainene din nordul și sudul așezării, iar forțele ruse au suferit probabil pierderi semnificative în timpul acestei perioade de intensificare a operațiunilor ofensive.
Premierul slovac Robert Fico “a spus că, dacă vor exista negocieri, vor fi bucuroşi ca ţara sa să fie o platformă” pentru acestea, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, o soluţie pe care o consideră “acceptabilă”.
“Nu suntem împotrivă”, a spus el, lăudând “poziţia neutră” a Slovaciei.
Robert Fico, unul dintre puţinii lideri europeni care a rămas apropiat de Kremlin, s-a întâlnit cu preşedintele rus la Moscova pe 22 decembrie.
Această vizită a unui lider european la Moscova, care este foarte rară, este împotriva politicii de izolare a lui Vladimir Putin aplicată de Occident, care încearcă să formeze un front unit în sprijinul său pentru Kiev.
Fico, aflat din nou din toamna lui 2023 la conducerea guvernului Slovaciei, ţară membră a UE şi NATO, a decis să oprească orice ajutor militar pentru Ucraina şi pledează pentru negocieri de pace.
De asemenea, el acuză Kievul că pune în pericol aprovizionarea ţării sale cu gaze ruseşti, de care este foarte dependentă.
Ipoteza negocierilor de pace pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, declanşat de asaltul rusesc din februarie 2022, este din ce în ce mai discutată, cu mai puţin de o lună înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Republicanul, care a fost deja preşedinte din 2017 până în 2021, a promis în mod repetat că va restabili pacea în Ucraina “în 24 de ore” şi a cerut o “încetare imediată a focului”, precum şi negocieri.
Dar neclaritatea din jurul planului său provoacă îngrijorare în Ucraina. Aflat în dificultate pe front şi foarte dependent de ajutorul occidental, Kievul se teme să nu fie forţat să încheie un acord nefavorabil.
Vladimir Putin a dat asigurări că ţara sa îşi va atinge “toate obiectivele în Ucraina”. “Aceasta este sarcina numărul unu”, a spus el.
Preşedintele rus a avertizat că ţara sa este gata să folosească din nou racheta Oreşnik de ultimă generaţie.
“Dacă este necesar, şi constatăm că se cere utilizarea armelor mai puternice cu rază medie de acţiune, desigur, le vom folosi. Dar nu suntem presaţi”, a spus el.
Armata rusă a utilizat această rachetă pentru prima dată pe 21 noiembrie împotriva unui oraş ucrainean, Putin prezentând atacul ca un răspuns la recentele lovituri ucrainene de pe teritoriul rusesc în care au fost folosite rachete americane şi britanice, ameninţând în acelaşi timp că va lovi direct ţările care înarmează Kievul.
El a ameninţat în mod repetat că va lovi “centrele de luare a deciziilor” din Kiev.
