Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a propus un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari), pe cinci ani, care ar conferi alianţei occidentale un rol mai direct în acordarea de sprijin Kievului, au declarat marţi cinci diplomaţi citaţi de Reuters.
UPDATE 00.00 – Serghei Șoigu a vorbit pentru prima dată la telefon cu ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, din octombrie 2022. Ministrul rus al Apărării a aflat că Franța va continua să sprijine Kievul în „războiul de agresiune” al Rusiei.
Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, i-a spus lui Șoigu că Franţa, care condamnă „războiul de agresiune” al Rusiei în Ucraina, va continua să sprijine Kievul atât timp şi „cât de intens” va fi necesar în lupta sa pentru libertate şi suveranitate, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării de la Paris, preluat de news.ro.
Aparent, pretextul pentru acest contact direct inedit a fost o discuţie despre terorism, în condiţiile în care Moscova s-a confruntat la 22 martie cu un amplu atac din partea Statului Islamic, iar Franţa are nivelul de alertă teroristă ridicat la maximum.
UPDATE 22.00 – Întârzierea ajutorului american are consecințe pe câmpul de luptă pentru Ucraina, avertizează Stltenberg
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut un mesaj special pentru SUA la o reuniune a miniștrilor de externe ai alianței, spunând că fiecare zi de întârziere a deciziei de a trimite ajutoare în Ucraina are „consecințe pe câmpul de luptă”.
El spune că acesta este motivul pentru care Ucraina este nevoită să raționalizeze muniția și „se luptă să țină pasul cu rușii”.
UPDATE 20.00 – Avertisment al ministrului de Externe al Ucrainei: „Când spun că Europa va fi în război şi că rachetele vor cădea la Bruxelles şi în alte oraşe europene, nu exagerez”
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut aliaților occidentali să sprijine Kievul cu mai multe arme, inclusiv sisteme antiaeriene, și a avertizat din nou că nu doar Ucraina, ci și Europa este amenințată de războiul purtat de Rusia. „Daţi soldaţilor ucraineni tot ce au nevoie”, a spus Kuleba într-un interviu acordat Reuters.
UPDATE – Ucraina şi Finlanda au semnat un acord pe zece ani privind cooperarea în domeniul securităţii
Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la Kiev, un acord privind cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul pe termen lung între Finlanda şi Ucraina, transmite Reuters.Documentul acoperă o gamă largă de chestiuni, inclusiv susţinerea politică şi sprijinul pentru securitate, reforme şi reconstrucţia Ucrainei.””Acordul pe zece ani este dovada angajamentului Finlandei pe termen lung faţă de sprijinirea Ucrainei””, a afirmat administraţia prezidenţială finlandeză.De asemenea, Stubb i-a transmis lui Zelenski că Finlanda va trimite încă un lot de echipament militar estimat la 188 milioane de euro, ceea ce aduce la aproximativ 2 miliarde euro valoarea sprijinului finlandez pentru Kiev începând din 2022.Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, Finlanda – mult timp o susţinătoare a dialogului între Occident şi Rusia – a renunţat după trei decenii la nealinierea militară, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
UPDATE – Ciolacu: România îşi doreşte un rol activ în reconstrucţia Ucrainei
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei avut în vedere la nivel internaţional după ce se va încheia războiul declanşat de Rusia.”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin şi de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucţia Ucrainei, în care România îşi doreşte să joace un rol important”, a declarat Marcel Ciolacu, citat într-un comunicat al Guvernului.În perspectiva pregătirii şi începerii acestui proces de reconstrucţie a Ucrainei, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, şi îşi propune să desfăşoare acţiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar şi în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici, a mai spus premierul.Şeful Executivului a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acţiunile statelor care se vor implica în reconstrucţia Ucrainei trebuie să fie “complementare, nu concurenţiale”, şi că acest proces implică un efort pe termen lung şi coordonarea întregii comunităţi internaţionale, în care rolul şi implicarea Statelor Unite rămân esenţiale.
UPDATE – Rușii sau buzna să plece pe front după atentatele de la Moscova
Un salt semnificativ s-a observat în Rusia în ceea ce priveşte numărul de persoane care au semnat contracte pentru a se alătura forţelor armate după atacul sângeros de luna trecută la o sală de concerte de lângă Moscova, a declarat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de Reuters, scrie Agerpres.
Ministerul afirmă într-un comunicat că peste 100.000 de persoane au semnat contracte cu armata de la începutul anului, dintre care aproximativ 16.000 numai în ultimele 10 zile.
UPDATE – Stoltenberg: NATO trebuie să asigure un ajutor militar previzibil pe termen lung pentru Ucraina
NATO trebuie să fie capabilă să ofere asistenţă “previzibilă” pe termen lung Ucrainei în faţa agresiunii ruse, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
“Moscova trebuie să înţeleagă că ei (ruşii) nu îşi pot atinge obiectivele pe câmpul de luptă şi să aştepte ca noi (NATO) să obosim şi să renunţăm să ajutăm Ucraina”, a spus Stoltenberg, subliniind în mod repetat nevoile “urgente” ale Kievului de muniţie şi arme.Ucraina cere aliaţilor săi mai mult ajutor militar în faţa ofensivei Rusiei pe teren.Forţele ruse şi-au intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra infrastructurii energetice, ceea ce face şi mai importantă furnizarea de sisteme de apărare anti-aeriană, conform Kievului.
UPDATE – Rusia a lansat 3.000 de bombe asupra Ucrainei în luna martie, declară Volodimir Zelenski
Rusia a lansat numai în luna martie asupra Ucrainei peste 3.000 de bombe aeriene ghidate, 600 de drone şi 400 de rachete, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Moscova şi-a intensificat în ultimele două săptămâni campania de atacuri aeriene cu mijloace cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurii energetice ucrainene, distrugând o parte din sistemul deja slăbit de bombardamentele ruseşti anterioare în timpul celor peste 25 de luni de invazie pe scară largă declanşată de Rusia.
Separat, Rusia şi-a intensificat utilizarea bombelor ghidate lansate din aer în zona frontului în ultimele luni. Acestea sunt lansate de avioane de război din teritoriul controlat de Rusia şi planează spre ţintele lor cu mare viteză.
UPDATE 10:48 -Putin numeşte un nou comandant al Flotei ruse la Marea Neagră, viceamiralul Serghei Pinciuk, născut la Sevastopol, fostul comandant al Flotei ruse la Marea Caspică
Rusia a numit un nou comandant al Flotei ruse la Marea Neagră, a anunţat Ministerul rus al Apărării, după ce Ucraina a obţinut o serie de succese în această zonă, în pofida avantajului numeric rus, relatează AFP.
Amiralul Aleksandr Moiseiev a fost, de asemenea, numit prin decret prezidenţial comandant al Flotei ruse, în locul lui Nikolai Evmenov, aflat în funcţie din 2019, a anunţat marţi ministerul.
leksandr Moiseiev a fost deja văzut în noau funcţie la o ceremonie, la jumătatea lui martie, în portul Kronstadt (nord-vest).
Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat, într-o conferinţă telefonică cu Statul Major al forţelor armate, ”numirea” ”viceamiralului Serghei Pinciuk în postul de comandant al Flotei Mării Negre”, au anunţat marţi într-un comunicat serviciile acestuia.
UPDATE 9:00 Putin vrea să-i motiveze pe rușii care luptă în Ucraina prin reducerea ratelor
Guvernul rus ar putea compensa o parte din costurile suplimentare ale creditelor făcute de militarii ruși care luptă în Ucraina. Este vorba despre cei care au solicitat suspendarea plăţii împrumuturilor.
Marţi, Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, a aprobat propunerea ca Ministerul de Finanţe să acopere 50% din dobânda acumulată la credite în perioada suspendării plăţilor, transmite Reuters.Băncilor li s-a ordonat să organizeze aceste suspendări ale plăţilor pentru împrumuturile acordate militarilor şi familiilor acestora, deoarece statul rus a încercat să stimuleze oamenii să lupte în ceea ce numeşte ”o operaţiune militară specială” în Ucraina.
UPDATE
Conform planului, NATO ar prelua o parte din activitatea de coordonare de la o coaliţie ad-hoc condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein – un pas menit în parte să protejeze, în perspectiva unei posibile reduceri a sprijinului american, dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, au declarat diplomaţii.
Este de aşteptat ca propunerea să fie discutată în cadrul reuniunii de două zile a miniştrilor de externe din cadrul NATO, miercuri şi joi, cu scopul de a finaliza la timp un pachet de măsuri pentru summitul NATO de la Washington din iulie.
Până în prezent, NATO ca organizaţie s-a limitat la ajutoare neletale pentru Ucraina, de teamă că un rol mai direct ar putea declanşa o escaladare a tensiunilor cu Rusia. Majoritatea membrilor săi furnizează arme Ucrainei pe bază bilaterală.
Dar diplomaţii au declarat că există o opinie tot mai răspândită în cadrul NATO potrivit căreia a venit momentul de a pune ajutorul militar acordat Ucrainei pe o bază mai sustenabilă, pe termen lung, iar alianţa occidentală este cel mai bine plasată pentru a prelua o mare parte din acest rol.
De asemenea, unii au spus că ameninţările liderului rus Vladimir Putin, potrivit cărora va considera că diverse măsuri luate de NATO sunt escalatorii, nu au dus de fapt la acţiuni de retorsiune împotriva aliaţilor.
