Documente declasificate din arhiva Securității arată că diplomații sovietici din perioada lui Gheorghiu Dej aveau suspiciuni majore legate de liderii români, pe care-i considerau de neîncrede și nerecunoscători. O serie de argumente amintesc de felul în care, în prezent, diplomația rusă acuză România pentru poziția pe care o are față de conflictul din Ucraina și față de regimul Putin. O serie de note informative ale Securității, privind comentariile pe care le făceau diploați din statele socialiste aflați în București, în 1965, arată modul în care Moscova trata România, ca pe un stat vasal nerecunoscător pentru “binefacerile” oferite de marele “prieten sovietic”. “”Bulgarii sunt într-adevăr prieteni sinceri ai ruşilor, nu ca românii, care s-au purtat ca nişte hoţi. România a procedat ca Albania, care a fost ajutată să-şi construiască uzine, să-şi dezvolte ţara, apoi ne-a dat cu piciorul. Şi voi, deşi sunteţi o ţară mică, aţi procedat identic. (…) În cadrul relaţiilor comerciale ne daţi numai ce vreţi. Deşi România este o ţară săracă, totuşi face pe nebuna, fără să vadă ce este în jurul său! Nu e capabilă să aibă un lucru ca lumea, în afară de alimente. Dacă vrei să cumperi o stofă bună, trebuie să mergi în Occident, căci aici nu găseşti aşa ceva. (…) Pentru mine este clar de acum că românii vorbesc una şi fac alta. Sunteţi sub influenţa capitaliştilor şi de aceea pe noi ne trataţi mai rău ca pe orice duşman. Bulgarii sunt primitori, prieteni adevăraţi! Greşeala ruşilor constă în aceea că au creat posibilităţi prea mari de dezvoltare românilor şi acum aceştia s-au deşteptat şi fac pe nebunii. (…) Gheorghiu-Dej a uitat că ruşii l-au scos din închisoare şi l-au făcut conducător al ţării! Acum le întoarce spatele!” comenta Ivan Kuzmici Jegalin, ambasadorul URSS la Bucureşti, în 1965, potrivit unei note piblicate de CNSAS. Un alt document arată cum liderii sovietici erau supărați că Gheorghiu-Dej îi instigă pe români împotriva sovieticilor. „De toate aceste lucruri se fac vinovaţi conducătorii români, care până şi în fabrici au prelucrat cu muncitorii materiale din care reieşea că ruşii v-au furat şi exploatat. Noi v-am adus tehnicieni, oameni de ştiinţă, v-am acordat toată atenţia, iar acum dovediţi o totală lipsă de recunoştinţă. Peste puţin timp o să vă vindeţi complet imperialiştilor, cărora le căraţi grâul şi tot ce aveţi. (…) Atât Jegalin – ambasadorul nostru – cât şi restul personalului ambasadei, suntem foarte supăraţi de lipsa de politeţe a românilor faţă de sovietici. De foarte mult timp nu s-a mai vorbit nicăieri despre faptul că tov. Gheorghiu-Dej a invitat undeva pe ambasadorul sovietic, aşa cum proceda altă dată!”, afirma Arcadie Hitrov, Secretar II Ambasada URSS la Bucureşti, 1965. Criticile diplomaților sovietici veneau pe fondul unei răciri accelerate a relațiilor dintre cele 2 state, mai ales după vizita lui Hrușciov în România, în 1962, când Gheorghiu-Dej a refuzat ideea comunității economice a statelor comuniste – CAER, în care României i-ar fi revenit rolul de grânar.
