România se află într-o criză demografică profundă, cu cel mai mic număr de nașteri înregistrat în ultimii 100 de ani. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2024 s-au născut sub 150.000 de copii, marcând un nou record negativ. Declinul natalității: sate goale și străzi fără copii
Scăderea populației este resimțită acut în mediul rural, unde multe sate se depopulează rapid. Spre exemplu, în comuna Ohaba, județul Alba, ulițele sunt pustii, iar populația rămasă este formată preponderent din vârstnici, arată știrileprotv.ro.
„În anii “70, aici era forfotă, se auzeau râsete de copii peste tot. Acum, totul este pustiu, doar un câine mai latră din când în când”, povestește un localnic pentru sursa citată mai sus.
Situația este confirmată de primarul comunei, Adrian Mihălțan, care explică declinul dramatic: „În anii 1960-1970 aveam peste 30 de nașteri anual. În 1990, numărul a scăzut la aproximativ 10. Iar în 2023, doar trei copii s-au născut în comună.”
Această tendință este vizibilă în multe localități rurale din țară, unde unele sate au înregistrat doar o singură naștere în cursul anului trecut.
Prioritățile tinerilor s-au schimbat
Declinul demografic nu afectează doar mediul rural. În orașele mari, multe cupluri amână momentul în care devin părinți, din diverse motive. Cariera, stabilitatea financiară și dorința de a călători sunt aspecte pe care mulți tineri le prioritizează în detrimentul întemeierii unei familii.
Statistici alarmante: cel mai mic număr de nașteri dintr-un secol
Datele INS arată o scădere constantă a natalității în ultimele decenii. Dacă în 1925 se înregistrau aproape 474.000 de nașteri, în 2024 numărul a scăzut sub 150.000.
Evoluția natalității în România:
1925: 473.926 nașteri
2018: 188.755 nașteri
2019: 215.467 nașteri
2020: 211.273 nașteri
2021: 203.418 nașteri
2022: 182.083 nașteri
2023: 155.390 nașteri
2024: 149.612 nașteri
Motivele din spatele declinului
Specialiștii explică această scădere printr-o combinație de factori economici, sociali și culturali. Creșterea costurilor de trai, instabilitatea locurilor de muncă și dificultățile financiare descurajează tinerii să întemeieze familii mari.
„Dacă în urmă cu 40-50 de ani era normal ca o familie să aibă 2-3 copii, astăzi mulți aleg să aibă doar unul sau chiar niciunul. Societatea s-a schimbat, iar prioritățile tinerilor sunt altele”, explică sociologul Ioan Hosu pentru site-ul de știri citat mai sus.
Un alt factor major este infertilitatea, o problemă tot mai frecventă în rândul cuplurilor. Conform unui studiu recent al Asociației de Reproducere Umană din România, unul din cinci cupluri se confruntă cu dificultăți în conceperea unui copil.
Declinul demografic al României nu dă semne de redresare. Potrivit unui raport al ONU, până în 2050, populația țării ar putea scădea cu aproape 3 milioane de locuitori.
Fără măsuri concrete și strategii eficiente pentru susținerea familiilor tinere, România riscă să se confrunte cu o criză demografică fără precedent, cu efecte asupra economiei, sistemului de pensii și forței de muncă.
Scăderea natalității în România este un fenomen complex, generat de schimbări economice și sociale profunde. Fără intervenții adecvate, trendul negativ va continua, iar satele pustii și orașele tot mai îmbătrânite vor deveni o realitate permanentă.
