Rusia nu a participat în mod deliberat la audieri la Curtea Penală Internaţională, într-o procedură iniţiată de Ucraina, deplânge CPI, relatează AFP şi The Associated Press. ”Faptul că scaunele pe care trebuia să le ocupe Rusia sunt goale spune multe”, a denunţat, în faţa instanţei, un membru al delegaţiei ucrainene, Anton Korînevici. ”Ei (ruşii) nu se află aici, în faţa acestei Curţi, sunt pe câmpul de luptă, poartă un război agresiv împotriva ţării mele”, a denunţat el. ”În acest fel îşi soluţionează Rusia diferendele”, a denunţat el. El a cerut luni CPI să dispună ca Rusia să oprească invazia devastatoare a Ucrainei, în această şedinţă de la care Rusia a absentat, relatează The Associated Press. ”Rusia trebuie oprită, iar Curtea are un rol de jucat în oprirea ei”, a subliniat el. Locurile Rusiei în Sala Mare a Justiţiei de la Palatul Păcii au fost goale în timp ce Ucraina formula această cerere. Preşedinta completului, magistrata americană Joan E. Donoghue, a anunţat că ambasadorul Rusiei în Olanda a informat CPI că ”Guvernul rus nu intenţionează să participe la audieri”. Şedinăa a avut loc fără delegaţia rusă. CPI a deschis luni două zile de auderi la Palatul de Justiţie. Ucraina şi-a prezentat cererile luni, iar Rusia urma să răspundă marţi. Ucraina a cerut CPI să dispună o ”suspendare imediată a operaţiunilor militare ruse” lansate la 24 februarie, ”care au ca scop şi obictiv declarate împiedicarea şi pedepsirea unui pretins genocid” în regiunile separatste ucrainene proruse Lugansk şi Doneţk. CPI urmează să ia o hotărâre în zilele următoare, însă asta nu înseamnă că Rusia se va conforma vreunei hotărâri a Curţii. În cazul în care CPI va ordona o încetare a ostilităţilor, ”cred că şansa ca acest lucru să se întâmple este zero”, estimează un profesor de drept militar la Universitatea din Amsterdam, Terry Gill. În cazul în care Rusia nu dă curs hotărârii Curţii, CPI poate cere Consiliului de Securitate al ONU – în care Rusia are drept de veto – să acţioneze. Ucraina cerere totodată ”măsuri provizorii” în baza aceste plângeri pe care a formulat-o în baza Convenţiei privind genocidul. Atât Ucraina, cât şi Rusia au ratificat acest tratat în 1949, care prevede psobilitatea de a contesta acuzaţii de genocid la Haga. Kievul îl acuză pe preşedintlee rus Vladimir Putin că a ”fabritcat” acuzaţia de genocid în Lugansk şi Donţek pentru a invada Ucraina. ”Ucraina neagă în mod categoric că a avut loc un asemenea genocid şi că Federaţia rusă are o bază legală să acţioneze în Ucraina şi împotriva ei cu scopul de a împiedica şi pedepsi un genocid”, se arată în plângerea pe care Kievul a depus-o la CPI. În această plângere – de nouă pagini -, Ucraina acuză că ”Rusia a răsturnat Convenţia privind genocidul cu sus-n jos” prin acuzaţii mincinoase. ”Minciuna Rusiei este cu atât mai ofensatoare şi mai ironică cu cât Rusia pare să plănuiască fapte de gonocid în Ucraina”, acuză Kievul în plângere. O soluţionare cu succes a plângerii ţine de o acceptare a CPI a ”competenţei prima facie” a dosarului, care nu constitue o garanţie că procesul va continua. Procesele la CPI durează, de obicei, ani de zile. Indiferent de rezultatul audierilor de luni şi marţi, ele oferă Kievului o tribună de la care să-şi exprime nemulţumirea faţă de invazia Moscovei. ”Acest lucru face parte, cred eu, dintr-o strategie diplomatică globală prin care încearcă să se exercite o presiune maximă asupra Rusiei”, apreciază Terry Gill. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
