Din 11 martie, românii credincioși intră în Săptămâna Albă sau „săptămâna brânzei”, cum mai e cunoscută sub denumirea populară. Vorbim de ultimele șapte zile dinaintea Postului Paștelui.
Anul acesta, Postul Paștelui începe pe data de 18 martie. Nu mai este niciun secret că acesta este cel mai lung şi mai important dintre toate posturile de peste an.
Postului Paștelui amintește de cele 40 de zile şi 40 de nopţi pe care Mântuitorul Iisus Hristos Le-a ţinut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Însă, înainte de Postul Paștelui, credincioșii ortodocşi pășesc în Săptămâna albă, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna brânzei.
Ce alimente nu trebuie să mai consumi
Începând de astăzi, 11 martie, credincioşii nu trebuie să mai consume carne. În schimb, ei pot mânca produse lactate. Sunt acceptate ouăle, laptele, brânză și peștele.
Duminică, 17 martie, este lăsatul secului de lapte și ouă. Totodată, în zilele de miercuri şi vineri se poate mânca peşte, fiind dezlegare la acest aliment.
De asemenea, preoții susțin că Săptămâna albă este ultima săptămână în care creştinii ortodocşi mai pot participa la petreceri.
Ce e bine să faci
Potivit tradiției, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului sec de brânză, oamenii de la sate curăță toate uscăturile, după care le dau foc pe dealuri, prin curţi şi grădini.
Ulterior, aceștia se odihnesc pentru a putea petrece şi duminica de lăsatul secului de brânză. Totodată, în ultimele zile ale Săptămânii albe, gospodinele obișnuiesc să spele toate oalele și să le pregătească pentru preparatele de post.
Totuși, oamenii nu trebuie să fie atenți doar la alimentele pe care urmează să le consume. În toate cele 40 de zile de post, se rostesc rugăciuni pentru purificarea sufletului și se fac fapte bune.
De asemenea, în această perioadă extrem de importantă, sunt interzise nunţile sau petrecerile de orice fel. Acestea se pot ține abia în ziua de Paşte.
