Sărbătoare importantă în data de 16 ianuarie în calendarul ortodox român.
OrtodoxeCinstirea lanţului Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Danact citeţul
Greco-catoliceCinstirea lanţului Sf. Apostol Petru
Romano-catoliceSf. Marcel I, pp.
Sărbătoarea cinstitului lanţ al Sfântului Apostol Petru, din ziua de 16 ianuarie, face cunoscută minunea eliberării din temniţă a Sfântului Petru.
Sfântul Apostol Petru a fost închis de către regele Irod (Agripa), în timpul sărbătorii Azimelor (Paştele mozaic), pe fondul prigoanei împotriva creştinilor. Iar faptul eliberării sale este menţionat în cartea “Faptele Apostolilor”, cuprinsă în Sfânta Scriptură: “Şi iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumina. Şi lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deşteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Şi lanţurile i-au căzut de la mâini”. (Fap. Ap. 12-7)
Pescar din localitatea Betsaida, Sfântul Apostol Petru (Simon) este fratele Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul Hristos l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Apostol Andrei, iar mai apoi a venit şi fratele acestuia, Simon (Petru): “Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan (Botezătorul) şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: Am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos)” (Ioan 1, 40-41).
În anul 42, Irod a poruncit ca Sfântul Apostol Petru să fie întemniţat şi legat în lanţuri. Dar aşa cum se cunoaşte, a fost dezlegat şi eliberat de un înger.
Lanţurile cu care a fost legat Sfântul Apostol Petru şi care au ros trupul său au luat putere tămăduitoare, iar cel ce se atingea de aceste lanţuri se vindeca de boli şi se sfinţea. Pentru puterea lor vindecătoare au fost păstrate de credincioşii din Ierusalim, trecând de la unii la alţii, până când patriarhul Iuvenalie le-a dat împărătesei Evdochia, soţia împăratului Teodosie cel Mic (408-450).
De aici, unul dintre lanţuri a ajuns la Roma, la fiica împărătesei Evdochia, Eudoxia, care era căsătorită cu împăratul Imperiului Roman de Apus, Valentinian al III-lea (424-455). (sursa: vol. “Vieţile Sfinţilor”)
