Sărbătoare mare în data de 6 mai în calendarul ortodox din România.
Sărbătorile zilei:
OrtodoxeSf. şi Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar
Greco-catoliceDreptul Iov, mult-răbdătorul
Romano-catoliceSs. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug.
Sfântul şi Dreptul Iov este pomenit în calendarul creştin ortodox la 6 mai.
Sfântul Iov se trăgea din seminţia lui Avraam, fiu din fiii lui Isav.
Trăia într-un ţinut la marginea Arabiei şi era cel mai bogat om de la răsăritul soarelui, dar şi foarte temător de Dumnezeu. Dintre dobitoace avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute perechi de boi; asinele ce se păşteau erau cinci sute şi slugi foarte multe, având avere mare.
Acesta era om adevărat, drept şi credincios. El avea şapte băieţi şi trei fete. Şi fii săi, văzând pe tatăl lor că face milostenie veşnic la mii de săraci, au început să facă la fel ca el; mulţi oameni erau chemaţi la masă şi ei slujeau la masa celor necăjiţi.
Într-o zi, se ospătau toţi împreună la cel dintâi frate, într-altă zi la celălalt frate şi aşa până la cel din urmă, când începeau iarăşi de la cel dintâi. Iar după ce se sfârşeau cele şapte zile ale ospeţelor lor, Iov trimitea la dânşii, sfătuindu-i şi învăţându-i, ca fiecare să-şi cerceteze conştiinţa sa cu de-amănuntul, dacă n-a greşit ceva cu cuvântul sau cu gândul împotriva Domnului; pentru că se temea dreptul Iov de Dumnezeu foarte mult, nu cu frica de rob, ci cu temerea dragostei celei de fiu.
Dreptul Iov aducea jertfă de curăţire, jertfe sângeroase cum erau atunci, socotind în sine ca nu cumva copiii săi, fiind tineri, să fi greşit ceva cu gândul lui Dumnezeu.
Deşi Iov era drept şi credincios, Dumnezeu i-a îngăduit îngerului întunericului, Satan, să-l pună la încercare, lăsându-l pe diavol să abată asupra lui nenorocirea, aşa cum se arată în Sfânta Scriptură: “Şi Domnul a zis către Satan: Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?”. (Iov 1,8)
“Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? N-ai făcut Tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele lui au umplut pământul? Dar ia întinde mâna Ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!”. (Iov 1, 9-10-11)
“Atunci Domnul a zis către Satan: Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Şi Satan a pierit din faţa lui Dumnezeu” ( Iov 1,12 ).
I-au fost spulberate atunci averile, apoi i-au murit fiii şi fiicele, în cele din urmă a fost încercat cu o boală cumplită în urma căreia a fost părăsit de soţie şi certat de prieteni pentru că nu-şi recunoştea greşelile şi fărădelegile care, în judecata lor, dezlănţuiseră mânia lui Dumnezeu împotriva lui.
Ajunsese să stea Dreptul Iov, cel care mai înainte aducea jertfă lui Dumnezeu pentru gândurile rele pe care ar fi putut să le aibă copiii lui, pe o grămadă de gunoi şi cu un ciob îşi astâmpăra rănile, iar pe Dumnezeu nu l-a hulit.
În cele din urmă atâta s-a umilit încât spunea către Domnul său: “Din spusele unora şi altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut. Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi şi mă pocăiesc în praf şi în cenuşă”. (Iov 42; 5-6)
Pentru această răbdare şi smerenie Dumnezeu îi ridică toate încercările şi îi dăruieşte toate câte le avusese mai înainte, pentru că Sfântul şi Dreptul Iov, a mai trăit după aceea încă 140 de ani, şi a văzut, aşa cum se arată în Sfânta Scriptură, pe fiii săi, şi pe fiii fiilor săi, până la al patrulea neam. (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”)