Recent, agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva economică a României de la „stabilă” la „negativă”, menținând ratingul suveran la „BBB-”, ultima treaptă înainte de categoria nerecomandată pentru investiții. Această modificare ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea financiară a țării și are implicații directe asupra costurilor de finanțare ale statului. Ce înseamnă această retrogradare?
Adrian Negrescu, analist economic, a explicat în cadrul unui post de știri că retrogradarea pune România într-o poziție vulnerabilă pe piețele internaționale. „Statul român va trebui să se împrumute la costuri mai mari, ceea ce va împovăra bugetul public. Dobânzile la obligațiunile pe 10 ani, care deja au atins nivelul de 7,25%, vor continua să crească, ceea ce face ca finanțarea datoriei publice să fie din ce în ce mai scumpă,” a declarat Negrescu.
Această situație va avea un efect direct asupra economiei: creșterea dobânzilor va duce la majorarea costurilor pentru creditele acordate atât statului, cât și populației. Totodată, inflația, care se estimează că va rămâne la un nivel de peste 5% anul viitor, va amplifica aceste dificultăți.
În contextul actual, România ar putea ajunge să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a obține un acord de tip stand-by. Negrescu estimează că un împrumut de 40-50 de miliarde de euro ar putea reprezenta o soluție temporară pentru stabilizarea situației financiare. „Un astfel de colac de salvare ar putea ajuta România să treacă peste provocările financiare din 2025, care se anunță dificile,” a precizat analistul.
Factori care au influențat decizia Fitch
În comunicatul emis de Fitch, agenția a menționat că principalele motive ale revizuirii perspectivei sunt instabilitatea politică și derapajele fiscale. „Credibilitatea politică erodată” și „incertitudinea legată de politicile fiscale” sunt factori cu impact semnificativ asupra evaluării, alături de cheltuielile nesustenabile și riscurile economice pe termen lung.
Guvernul român este criticat pentru lipsa unei direcții clare în privința politicilor fiscale. Propunerile contradictorii, precum menținerea cotei unice și introducerea unor impozite progresive pe averile mari, subliniază lipsa de coerență. „Anul viitor, dobânzile și inflația vor continua să fie mai ridicate decât media europeană, ceea ce va îngreuna și mai mult situația,” a avertizat Negrescu.
Pentru România, schimbarea perspectivei de către Fitch este un semnal de alarmă care afectează atât sectorul public, cât și cel privat. Creșterea dobânzilor va face creditele mai scumpe pentru cetățeni, iar inflația persistentă va eroda puterea de cumpărare.
Fără reforme clare și o strategie fiscală sustenabilă, România riscă să-și piardă atractivitatea pentru investitori și să se confrunte cu o criză financiară severă.
