Europarlamentarul Siegfried Mureșan a tras un semnal de alarmă cu privire la situația financiară a României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit declarațiilor sale, prim-ministrul Marcel Ciolacu se află în fața unui risc semnificativ: suspendarea a aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România ar trebui să le primească în cadrul celei de-a treia plăți. Această sumă, spre deosebire de orice altă suspendare observată până acum în Uniunea Europeană, reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității financiare a țării.
Mureșan subliniază că, deși Comisia Europeană a efectuat până acum peste 50 de plăți în cadrul mecanismului PNRR, România riscă cea mai mare suspendare în raport cu cuantumul total al cererii. Astfel, cele 1,1 miliarde de euro reprezintă un procent alarmant de 40% din suma totală cerută, comparativ cu cazul Italiei, care a avut o suspendare de doar 500 de milioane de euro ce constituia doar 2,6% din cererea sa totală.
De asemenea, Mureșan face apel la responsabilizarea prim-ministrului Ciolacu, argumentând că asigurările date de acesta, referitor la primirea întregii sume suspendate, reprezintă “doar o declarație politicianistă”. Potrivit regulamentului Uniunii Europene, România are la dispoziție șase luni pentru a dovedi că a îndeplinit cerințele necesare pentru deblocarea plăților suspendate.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să beneficieze de aceste fonduri pentru a-și sprijini dezvoltarea economică și a îmbunătăți condițiile de trai pentru cetățeni. Mureșan atrage atenția asupra faptului că pierderea acestor bani ar avea consecințe devastatoare, nu doar pentru economia națională, ci și pentru imaginea României în fața partenerilor europeni.
„Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea EuropeanăPropunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene.Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată.Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete.Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece.Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani.Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.Mișcarea lui Nicușor Dan în scandalul Pieței Unirii. Ce documente au fost rectificate la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
