România este îndemnată să îşi îmbunătăţească bunele practici în folosirea de programe software licenţiate pe computerele guvernului şi, de asemenea, să aplice mai bine legea în domeniul pirateriei online, care înregistrează niveluri ridicate, se arată în raportul SUA pe 2023 referitor la proprietatea intelectuală. Documentul laudă, în schimb, România pentru că îşi face o strategie naţională în domeniul proprietăţii intelectuale şi pentru că participă la cursuri organizate de SUA în materie de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv la nivel de frontieră.
SUA au dat publicităţii miercuri Raportul special 301 al USTR (United States Trade Representative, Reprezentantul pentru Comerţ al Statelor Unite – n.r.) pentru 2023, cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
România, alături de alte state, înregistrează niveluri ridicate de piraterie online, iar Statele Unite au constatat o aplicare ineficientă a legii în această privinţă, potrivit raportului.
„Evoluţiile tehnologice au făcut din internet un vehicul extrem de eficient pentru diseminarea conţinutului piratat, care concurează în mod neloial cu comerţul electronic legitim şi cu serviciile de distribuţie legitime pe care titularii drepturilor de autor şi platformele online le folosesc pentru a livra conţinut licenţiat. În timp ce pirateria discurilor optice continuă în multe ţări, inclusiv în China, India, Mexic şi Pakistan, pirateria online este cea mai dificilă problemă de aplicare a drepturilor de autor pe multe pieţe străine. De exemplu, în perioada de monitorizare, ţări precum Argentina, Bulgaria, Canada, Chile, China, Columbia, Columbia, Republica Dominicană, India, Mexic, Ţările de Jos, Pakistan, România, Rusia, Elveţia, Thailanda, Thailanda, Ucraina şi Vietnam au înregistrat niveluri ridicate de piraterie online şi nu aveau o aplicare eficientă a legii”, menţionează Raportul.
Un raport din iunie 2019, intitulat Impactul pirateriei video online asupra economiei SUA, a estimat că pirateria video online la nivel mondial costa economia americană cel puţin 29,2 miliarde de dolari şi până la 71 miliarde de dolari în venituri pierdute în fiecare an, punctează documentul.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu din 2018, valoarea comercială a software-ului fără licenţă la nivel global a fost de cel puţin 46 de miliarde de dolari în 2018. Statele Unite continuă să colaboreze cu alte guverne pentru a elimina utilizarea guvernamentală a software-ului nelicenţiat, în special în ţările care îşi modernizează sistemele de software sau în care există preocupări legate de încălcări ale legii, arată raportul, care menţionează România la acest capitol.
„S-au înregistrat progrese considerabile în cadrul acestei iniţiative, ceea ce a dus la faptul că numeroşi parteneri comerciali au impus ca agenţiile guvernamentale să utilizeze numai software legal. Este important ca guvernele să îşi legitimeze propriile activităţi pentru a da un exemplu de respectare a proprietăţii intelectuale pentru întreprinderile private. În plus, software-ul nelicenţiat expune guvernele şi companiile la riscuri mai mari de securitate”, avertizează raportul.
„În continuare se lucrează la această problemă cu anumiţi parteneri comerciali, inclusiv cu Argentina, China, Guatemala, Indonezia, Moldova, Pakistan, Paraguay, România, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam. Statele Unite îi îndeamnă pe partenerii comerciali să adopte şi să pună în aplicare proceduri eficiente şi transparente pentru a asigura utilizarea legitimă a software-ului de către guverne”, punctează documentul de la Washington.
În raport se consemnează, pe de altă parte, că România şi-a desemnat primul coordonator naţional de aplicare a legislaţiei în domeniul proprietăţii naţionale, care, împreună cu grupul de lucru interinstituţional pentru proprietate intelectuală, finalizează prima strategie naţională a României pentru protecţia proprietăţii intelectuale. „Statele Unite încurajează şi alţi parteneri comerciali să ia în considerare adoptarea unor acorduri de cooperare în domeniul proprietăţii intelectuale”, se spune în raport.
De altfel, ambasadoarea SUA la Bucureşti Kathleen Kavalec a afirmat, miercuri, într-un discurs susţinut la un eveniment care a marcat Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, că Statele Unite speră că Biroul Coordonatorului de Proprietate Intelectuală va deveni o parte instituţionalizată a Guvernului României, un birou care să aibă „imaginea de ansamblu şi să identifice chestiunile de proprietate intelectuală care trebuie discutate”.
O altă bună practică pe care SUA o consemnează în raport în privinţa României este „participarea activă a oficialilor guvernamentali la activităţi de asistenţă tehnică şi consolidare a capacităţilor”.
„Agenţiile de aplicare a legii şi procurorii din România au participat la mai multe ateliere de lucru şi cursuri de formare în domeniul proprietăţii intelectuale organizate de filiala regională a Consilierului Departamentului american al Justiţiei în domeniul Pirateriei Informatice şi al Proprietăţii Intelectuale (ICHIP) pentru a promova cele mai bune practici americane în materie de aplicare a drepturilor de proprietate intelecturală, inclusiv la nivel de frontieră”, menţionează raportul.
