În România, Sfântul Ilie, sărbătorit pe 20 iulie, este o zi bogată în tradiții și obiceiuri străvechi, respectate cu sfințenie de comunitățile din diferite regiuni ale țării. Această sărbătoare aduce în prim-plan credințe și superstiții transmise din generație în generație, fiecare având propriile sale semnificații și reguli de respectat. Ce nu au voie să facă oamenii în ziua de Sfântul Ilie
În cultura populară românească, ziua de Sfântul Ilie este asociată cu credințe și interdicții specifice, menite să aducă protecție și să asigure prosperitatea gospodăriilor. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără:
Interdicția de a munci la câmp: Este o credință răspândită că în ziua de Sfântul Ilie nu este bine să se lucreze la câmp sau să se coasă, de teama unor posibile calamități naturale, cum ar fi furtuni sau grindină. Agricultorii și gospodarii preferă să lase uneltele de lucru în urmă și să se roage pentru protecție și belșug.
Evitarea spălării și tunsului părului: Se crede că în această zi nu este recomandat să se spele părul sau să se tundă, deoarece aceste acțiuni ar putea atrage asupra persoanei diverse neplăceri și nenorociri. Aceste interdicții sunt respectate mai ales de femei, care consideră că prin respectarea lor vor avea parte de noroc și sănătate.
Păstrarea de alimente în casă pentru a fi binecuvântate: Oamenii păstrează în această zi pâine și alte alimente în casă, crezând că vor fi binecuvântate și vor aduce bunăstare și protecție împotriva ghinionului.
Aprinderea de focuri și săritul peste ele: Tradițional, se aprindeau focuri mari în curtea caselor sau pe câmp, iar oamenii săreau peste ele, în semn de purificare și protecție împotriva relelor. Acest obicei avea și rolul de a alunga duhurile rele și de a aduce belșugul în gospodărie.
Udarea animalelor cu apă sfințită: În unele zone, se obișnuiește să se stropească animalele domestice cu apă sfințită în această zi, pentru a le proteja de boli și necazuri.
Importanța respectării tradițiilor în ziua de Sfântul Ilie
Respectarea tradițiilor și obiceiurilor de Sfântul Ilie este considerată o formă de respect față de valorile și credințele transmise de strămoși. Chiar dacă unele dintre aceste practici pot părea învechite sau nejustificate din punct de vedere rațional, ele continuă să fie păstrate cu sfințenie în comunitățile tradiționale din România, contribuind la păstrarea identității culturale și spirituale a poporului român. Pe 20 iulie 2024, peste 140.000 de români își sărbătoresc onomastica.
Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
„Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta.
Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate și cu atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îndrumându-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor și a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeții, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătății, al răbdării, al înțelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu și al izbăvirii aproapelui. Nimicește prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creștinesc prin necinstirea credinței dreptslăvitoare, față de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinților și a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului și a pierzaniei.
Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năprasnice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune. Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
