Și acest an va testa răbdarea oamenilor, reziliența comunităților, a firmelor, capacitatea autorităților de a gestiona o situație tare complicată, se arată într-un raport realizat de mai mulți economiști și coordonat de către profesorul Daniel Dăianu. Conform sursei citate, tema corecției bugetului public este dezbătuta și s-a conturat un curent de opinie printre economiști în cadrul căreia corecția bugetului este dezirabil sa fie graduală, pe câțiva ani, gradualitatea fiind cerută de evitarea împiedicării redresării economice. “Nu se poate face analogia directă cu anii 2010-2011, cu tăieri drastice de venituri personale, bugetul public din 2021 nefiind de austeritate”, se arată în document. Foarte pe scurt:Reforma salarizării în sectorul bugetar este de dorit pentru a elimina inechități și excese Consolidarea bugetară reclamă creșterea veniturilor bugetare Nu se poate ajunge la o creștere de venituri fiscale de 5-6 la sută din PIB în câțiva aniDacă am crește veniturile fiscale cu peste 3 la sută din PIB în câțiva ani, să ajungem la circa 30 la sută din PIB, ar fi o realizare bunăEconomia nu înseamnă strict număr de întreprinderi, mari și mici, ci și locuri de muncă, salarii decente în economia privatăEconomia înseamnă totodată să putem aloca mai mult din bugetul public pentru sănătate și educație (față de media din UE, la noi se alocă cumulat acestor două sectoare cu circa 3 la sută din PIB mai puțin), infrastructură.Mobilizare de resurse și în acest anTrebuie să fie mobilizate resurse și în acest an în lupta contra pandemiei și sprijinirea economiei, a locurilor de muncă, spune lucrarea. “În general se pune problema limitării cheltuielilor bugetare și a restructurării acestora. Reforma salarizării în sectorul bugetar este de dorit pentru a elimina inechități și excese; nu trebuie neglijată reforma sistemului de pensii, ce poate conține inechități importante. Reforma guvernanței companiilor de stat este necesară prin prisma comparației rezultatelor cu resursele utilizate”, conform studiului. • Creșterea veniturilor fiscale ajută procesul de corecție a deficitului bugetar. În cazul în care există redundanțe în aparatui upublic se impune o restructurare nu de fațadă. Necazurile din finanțele publice sunt legate de creșterea masivă și rapidă a unor venituri personale (prin bugetul public) simultan cu reducerea mare de taxe și impozite. Această constatare nu anulează nevoia de a fi crescut salarii în sectorul public pentru a stopa hemoragia de capital uman (de exemplu, personal medical), de a mări pensii și salariul minim în economie. • Absorbția fondurilor europene (inclusiv Planul European NGEU) ar putea aduce în anumite condiții un plus anual de resurse la bugetul public de peste 2,5 la sută din PIB, ce ar atenua impactul contracționist al corecției bugetare.Ca o concluzie: împreună cu obiectivul de creștere a absorbției de resurse europene medii anuale cu 2-2,5 la sută din PIB în intervalul 2022-2024 (datorită Planului European NGEU), corecția macroeconomică are două trasee de acțiune:1. restructurare de cheltuieli2. creșterea veniturilor bugetare.„Reducerea deficitului bugetar în perioada 2022-2024 cu 4,3 la sută din PIB (de la 7,2 la sută la 2,9 la sută din PIB presupunând realizarea țintei de deficit în 2021) este previzionată de Ministerul Finanțelor să se obțină aproape exclusiv prin limitarea cheltuielilor bugetare”, conform studiului. Consiliul Fiscal apreciază că reducerea deficitului bugetar numai pe partea de cheltuieli nu este suficientă pentru corecția necesară în acest interval. • Consolidarea bugetară reclamă creșterea veniturilor bugetare. Și este de notat că bugetul în anii ce vin trebuie să acomodeze presiuni ce derivă din nevoia de a crește volumul de bunuri publice esențiale, între care educație și sănătate publică.Nu se poate ajunge la o creștere de venituri de 5-6% din PIB în câțiva aniNici nu se poate ajunge la o creștere de venituri fiscale de 5-6 la sută din PIB în câțiva ani, conform sursei citate. “Este drept că România este codașă în UE cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) de circa 27 la sută în 2019 – Bulgaria a avut 30 la sută, în timp ce Cehia, Ungaria și Polonia au avut fiecare în jur de 36 la sută din PIB în același an (media în UE este de circa 40 la sută). Dar un reper de 36 la sută din PIB nu este relevant și fiindcă sunt alte cote de impozitare în cele trei țari menționate, dincolo de o colectare mai bună”, menționează documentul. • Dacă am crește veniturile fiscale cu peste 3 la sută din PIB în câțiva ani, să ajungem la circa 30 la sută din PIB, ar fi o realizare bună, ce ar ajuta decisiv corecția macroeconomică. “Trebuie ținut cont de faptul că economia nu înseamnă strict număr de întreprinderi, mari și mici, ci și locuri de muncă, salarii decente în economia privată; înseamnă totodată să putem aloca mai mult din bugetul public pentru sănătate și educație (față de media din UE, la noi se alocă cumulat acestor două sectoare cu circa 3 la sută din PIB mai puțin), infrastructură. Și să nu subestimăm schimbarea de climă ca amenințare majoră, care cere cheltuieli publice importante pentru amenajarea teritoriului, irigații, protecția pădurilor, etc.”, se mai spune în document.La sănătate și educație ar trebui să alocăm cumulat cu peste 3 la sută din PIB față de nivelul actual pentru a avea media din UE – problema veniturilor bugetare este de judecat nu numai privind nivelul deficitului bugetar structural citit în mod contabil: dacă am fi alocat media din UE la sănătate și educație, în 2019 deficitul ar fi fost peste 7 la sută din PIB (înainte de pandemie), iar în pandemie ar fi fost de 12-13 la sută din PIBCitește aici tot studiul: România – Zona Euro MONITOR
