Lupta pentru controlul capitalei Kiev continuă duminică, în timp ce occidentalii pun presiune pe Moscova, excluzând bănci ruseşti din platforma bancară Swift şi pregătindu-se să livreze arme Ucrainei, scrie AFP. În a patra zi a ofensivei lansate de Vladimir Putin, sirenele alarmelor anti-aeriene s-au auzit din nou la Kiev în noaptea de sâmbătă spre duminică, a indicat Serviciul oficial de comunicaţii speciale, care le-a cerut locuitorilor să se refugieze în adăposturile din capitală. Focuri de arme ruseşti au lovit şi gardul unui centru de depozitare a deşeurilor radioactive, au indicat surse ucrainene, citate de agenţia Interfax-Ucraina. Forţele ruse “continuă ofensiva pentru a încercui Kievul” după ce “au încheiat regruparea lor” pe frontul de nord, a afirmat sâmbătă seara armata ucraineană. La 30 de kilometri sud-vest de Kiev, luptele au continuat pentru controlul bazei aeriene de la Vasilkov, împiedicând pompierii să intervină pentru a stinge un incendiu important la un depozit de petrol lovit noaptea de o rachetă rusă în apropiere de acest oraş, a indicat duminică dimineaţă şeful admnistraţiei regiunii Kiev, Oleksi Kuleba. La Harkov (est), o femeie a fost ucisă de tiruri ruse sâmbătă seară într-un imobil rezidenţial, potrivit surselor ucrainene. Armata rusă a primit sâmbătă după-amiază ordinul de a lărgi ofensiva în Ucraina, afirmând că Kievul a refuzat negocieri. “Toate unităţile au primit ordin de extindere a ofensivei în toate direcţiile”, a declarat ministrul rus al Apărării. Violenţa intervenţiei ruse a determinat , sâmbătă, occidentalii să adopte un nou pachet de sancţiuni mai dure: ei au decis să excludă numeroase bănci ruseşti din platforma interbancară Swift, un mecansim esenţial în finanţarea globală, a anunţat guvernul german, care prezidenază forumul G7. O acţiune care “va împiedica efectuarea cele mai mari părţi a tranzacţiilor financiare mondiale şi, în consecinţă, exporturile şi importurile ale Rusiei vor fi blocate”, a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. De altfel, partenerii occidentali au decis să restrângă şi mai mult accesul Băncii Centrale Ruse la pieţele de capital şi să “paralizeze activele Băncii Centrale Ruse” cu scopul de a împiedica Moscova să finanţeze conflictul cu Ucraina, potrivit Von der Leyen. Noile sancţiuni se vor referi şi la oligarhii ruşi şi la familiile lor pentru a împiedica obţinerea cetăţeniei ţărilor occidentale. Rusia este de acum “un paria economic şi financiar mondial”, care se confruntă cu o rublă “în cădere liberă” şi un grup de lucru „va vâna iahturile, avioanele, maşinile de lux şi casele de lux” ale oligarhilor ruşi, a sintetizat sâmbătă seara un înalt oficial american. “Apreciem susţinerea voastră şi ajutorul real în aceste vremuri sumbre. Poporul ucrainean nu le va uita”, a reacţionat, duminică, pe Twitter premierul ucrainean Denis Şmihal. Semnele rezistenţei Renunţând la politica sa obişnuită de a nu exporta arme letale în zone de conflict, Germania a anunţat sâmbătă furnizarea către Kiev a o mie de lansatoare de rachete antitanc şi 500 de rachete sol-aer. Washingtonul a anunţat sâmbătă că trimite un nou ajutor militar Ucrainei, 350 de milioane de dolari, un înalt responsabil de la Pentagon spunând pentru AFP că vede “semne ale unei rezistenţe ucrainene viabile”. “Credem că ruşii sunt din ce în ce mai frustraţi de pierderea elanului lor în ultimele 24 de ore, în special în nordul Ucrainei”, a adăugat el. Regatul Ţărilor de Jos a anunţat că livrează 200 de rachete antiaeriene Stinger, Republica Cehă a spus că trimite arme în valoare de 7,6 milioane de euro şi Belgia a indicat că furnizează Kievului 2.000 de mitraliere şi 3.800 de tone de combustibil. Franţa a declarat sâmbătă seară că “a decis livrearea de echipamente de apărare autorităţilor ucrainene” şi prim-ministrul Australiei, Scott Morrison, a anunţat duminică că guvernul său va furniza Ucrainei “tot sprijinul posibil în materie de ajutor letal”. Moscova nu oferă bilanţ Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului a recenzat pe site, sâmbătă, cel puţin 64 de morţi printre civili şi sute de mii de oameni fără apă şi electricitate. Potrivit ministrului ucrainean al Sănătăţii, Victor Liaşko, cel puţin 198 de civili, între care trei copii, au fost ucişi şi 1.115 persoane rănite de joi. De-a lungul ţării, zeci de militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în lupte, potrivit armatei ucrainene care afirmă de asemenea că a provocat pierderi masive armatei ruse. Moscova nu oferă nicio informaţie în ceea ce priveşte bilanţul său. “Armata noastră controlează Kievul şi oraşele-cheie din jurul capitalei”, a asigurat sâmbătă Volodimir Zelenski pe Facebook, afirmând că “a stricat planul” Moscovei. Preşedintele ucrainean a chemat populaţia la arme şi a jurat să rămână la Kiev. În capitala, pustiită de locuitorii ei, starea de asediu a fost prelungită până luni la ora 8.00 şi oricine iese în stradă va fi tratat drept duşman, a anunţat primarul, fostul boxer Vitali Klitschko. “Unităţi de sabotaj” ale Moscovei se află în oraş, dar nu sunt formaţiuni regulate ale armatei ruse, a spus el. Până în prezent, Ministerul rus al APărării nu a vorbit de ofensiva asupra Kievului, raportând doar tiruri de rachete de croazieră asupra infrastructurii militare, de vansare către Est – unde armata îi sprijină pe separatiştii din teritoriile Doneţk şi Lugansk – şi în sudul ucrainean, unde forţele ruse au intrat joi din Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Polonia afirmă că 115.000 ucraineni au trecut frontiera de la începutul conflictului joi. Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentur refugiaţi a estimat la peste 116.000 numărul refugiaţilor către ţările vecine. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
