Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre ale Uniunii Euroene se reunesc începând de vineri seara, într-un Summit Social, la Porto, într-o încercare de a adopta un plan de acţiune prin care să lupte împotriva unei ascensiuni a sărăciei şi a construi astfel o Europă mai socială, după pagubele economice ale pandemiei covid-19, însă drumul se anunţă lung, în contextul în care între Cei 27 există disensiuni, relatează AFP. Reuniunea începe vineri seara cu un dineu de lucru, la care liderii UE urmează să evoce subiecte internaţionale precum tensiuni cu Rusia şi renunţarea la brevete ale vaccinurilor împotriva covid-19, o măsură propusă miercuri de către preşedintele american Joe Biden. Cancelarul german Angela Merkel şi premierii olandez Mark Rutte şi maltez Robert Abela au renunţat să participe personal şi participă online, din cauza situaţiei sanitare. Summitul continuă sâmbătă, când Cei 27 urmează să aprobe un ”plan de acţiune” al Comisiei Europene (CE), prezentat la începutul lui martie, care se limitează la trei obiective la orizontul lui 2030. Bruxellesul doreşte să crească cu 78% nivelul angajărilor, să formeze anual cel puţin 60% dintre adulţi şi să reducă cu 15 milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie şide excludere socială. ”LIPSĂ DE AMBIŢIE” Partidele de stânga au organizat un contra-summit şi au anunţat manifstaţii, sâmbătă, pe străzile din Porto. Planul de acţiune socială al UE ”duce clar lipsă de ambiţie”, denunţă Olivier De Schutter, Raportorul Special al ONU al drepturlor omului. El subliniază că 700.000 de oameni din Europa dorm în stradă în fiecare noapte şi că peste 20 de milioane de muncitori trăiesc în sărăcie din cauza creşterii muncii precare – mai ales pe noile paltfoeme digitale. El denunţă ”o cursă instituţionalizată în jos, în rândul statelor membre (UE) conduce la o scădere a salriilor (…) în numele competitivităţii”. Odată cu ascensiunea sărăciei – de un an -, mai ales în rândul tinerilor şi muncitorilor celor mai expuşi covid-19, pandemia a ”dezvăluit importanţa domeniului social” în UE, declară pentru AFP comisarul european însărcinat cu locurile de muncă Nicolas Schmit. Austeritatea bugetară – care a dominat Europa sub influenţa Germanniei în anii 2010 – şi-a trăit traiul. Ea este considerată un eşec de către numeroşi economişti. ”Am văzut consecinţele – ascensiunea populismului, sărăciei, şomajului. Am înţels că reţeta poate că nu era adaptată. Eu cred că lecţia a fost învăţată”, apeciază Nicolas Schmit. UE a evoluat, în pofida disensiunilor sale, şi a reuşit să adopte, anul trecut, un plan de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, printr-o îndatorare comună fără precedent. Una dintre primele măsuri adoptate în 2020, la începutul crizei, a fost suspendarea Pactului de Stabilitate care impune limite deficitelor bugetare şi datoriei publice. Această măsură, care se află în continuare în vigoare, a permis statelor membre să angajeze cheltuielile de care au avut nevoie pentru a proteja locuri de muncă şi a relansa economia. Bruxellesul a lansat recent mai multe şantiere legislative, într-o încercare de a-i proteja mai bine pe angajaţii noilor platforme digitale sau de a impune o convergenţă în sus a salariilor minime în UE. Ţările din sudul Europei – ca Franţa, Spania, Italia sau Portugalia – susţine aceste măsuri. Însă ţările din nordul Europei – ataşate modelelor lor naţionale performante – şi cele din estul Europei – care se tem de pierderea competitivităţii lor – resping orice armonizare a salariului minim. Rezultatul este o trenare a discuţiilor. Tot sâmbătă are loc un summit UE-India prin videoconferinţă, în vederea unei relansări a relaţiilor bilaterale şi o reluare a negocierilor în vederea unui acord de liber-schimb, suspendate în 2013. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
