Schimbările climatice cauzate de activităţile umane ar urma să aibă ca rezultat în Europa de Nord valuri de frig extrem mai rare, dar, paradoxal, potenţial mai periculoase, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP.
Finlanda, Suedia şi Norvegia au cunoscut în ianuarie un val de frig sever, care a depăşit recordul de -44,6°C (în nordul Suediei), cea mai scăzută temperatură înregistrată în aceste trei ţări de la începutul secolului. Chiar și la Oslo a fost comsemnat recordul negativ de -31,1°C.
Legate de fluxurile de aer arctic, aceste episoade au perturbat grav transporturile, au deteriorat conductele de apă, au dus la închiderea şcolilor şi au determinat creşterea preţului energiei electrice, o sursă răspândită de încălzire în regiune.
Pe o planetă cu 1,2°C mai caldă decât în era preindustrială, astfel de episoade sunt rare în Europa de Nord: acum, un val de frig de cinci zile şi o zi de frig extrem sunt, respectiv, de cinci ori şi de douăsprezece ori mai puţin probabile, potrivit acestei echipe de 19 cercetători internaţionali.
“Valurile de frig devin din ce în ce mai puţin intense şi mai puţin frecvente, dar acesta nu este un motiv de bucurie”, avertizează Izidine Pinto de la Institutul de Meteorologie din Ţările de Jos.
Printre riscurile remarcate de aceşti cercetători, este cel ca ţările nordice, acum obişnuite cu frigul extrem, să lase garda jos.
Ca şi alte episoade meteorologice extreme, acestea ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii.
