Oamenii de știință au descoperit care este virusul răspândit de pisici, ce poate duce la cazuri severe. O epidemie fungică letală din Brazilia progresează cu repeziciune, iar poluarea urbană, felinele și factorii genetici par să amplifice răspândirea sa incontrolabilă. Potrivit unui studiu, o diversitate genetică îngrijorătoare a ciupercii Sporothrix brasiliensis indică faptul că poluanții urbani grăbesc evoluția acesteia.
Cu toate că par animale de companie blânde și drăgălașe, pisicile pot fi uneori periculoase, mai ales pentru sănătate. Felinele pot fi purtătoare a unei boli care poate duce la cazuri severe.
Un studiu coordonat de Dr. Anderson Messias Rodrigues, de la Universitatea Federală din São Paulo, și finanțat de Fundația de Cercetare din São Paulo (FAPESP), a adus noi clarificări asupra epidemiei de sporotricoză din Brazilia – cea mai amplă și mai persistentă de acest fel la nivel mondial.
Virusul răspândit de pisici
Sporotricoza este o boală cronică care afectează preponderent pielea și sistemul limfatic, iar în cazuri grave, poate atinge organele interne. Aceasta este provocată de fungi din genul Sporothrix și, spre deosebire de majoritatea infecțiilor fungice, se poate transmite de la animale la oameni.
Pisicile infectate constituie principalul vector de răspândire, infecția fiind transmisă prin zgârieturi, mușcături sau contactul cu fluidele corporale ale acestora.
Echipa de cercetare a examinat 104 izolate de fungi Sporothrix, concentrându-se pe gena 3-carboxymuconat ciclază (CMC), responsabilă de producerea unui antigen crucial, Gp60-70. Concluziile au identificat 79 de variante genetice diferite, arătând o diversitate genetică semnificativ mai vastă decât se credea.
Analiza moleculară a arătat un nivel înalt de polimorfism în Sporothrix brasiliensis și Sporothrix schenckii, ceea ce sugerează fie o creștere recentă a populației fungice, fie un proces de adaptare evolutivă. Cercetătorii avansează ipoteza că expunerea la poluanți urbani uzuali, precum benzenul, toluenul și hidrocarburile aromatice policiclice, ar putea fi un factor declanșator al acestei evoluții.
Acești compuși ar putea acționa ca factori de stres ambiental, favorizând tulpini fungice cu o activitate CMC sporită, ceea ce le conferă un avantaj de supraviețuire în medii poluate, relatează dcmedical.ro.
Sporothrix brasiliensis, cea mai virulentă specie din genul Sporothrix, este principalul element al epidemiei din Brazilia. În comparație cu alte specii, aceasta demonstrează o patogenitate mai mare, o eficiență înaltă de transmitere și o rezistență sporită la tratamente antifungice.
Epidemia, care a început în Rio de Janeiro la sfârșitul anilor 1990, s-a răspândit pe întreg teritoriul național și în țările vecine, fiind alimentată de populațiile mari de pisici, provocările socio-economice și deficiențele în supravegherea bolii.
„Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă moleculară asupra evoluției și virulenței Sporothrix. Înțelegerea acestor adaptări fungice este esențială pentru dezvoltarea unor instrumente mai bune de diagnosticare, monitorizare și control al sporotricozei la oameni și pisici”, afirmă Dr. Rodrigues.
Acest studiu subliniază necesitatea urgentă a unei supravegheri sporite a fungilor, în special în regiunile afectate de sporotricoza transmisă de pisci. Identificarea markerilor genetici asociați cu virulența ar putea contribui la elaborarea unor noi strategii de control, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară, ajutând la combaterea acestei crize emergente de sănătate publică.
Sursă text: Click.ro
