România se confruntă cu o provocare gravă în ceea ce privește sănătatea mintală, iar o regiune a țării se distanțează alarmant în ceea ce privește rata sinuciderilor. Conform statisticilor europene, anumiți factori socio-economici, culturali și psihologici contribuie la acest fenomen, evidențiind nevoia stringentă de intervenție și suport adecvat pentru comunitățile afectate.
Zona cu cea mai mare rată a sinuciderilor din România este Transilvania, conform statisticilor europene, unde cifrele îngrijorătoare depășesc semnificativ media continentală.
În ultima decadă, rata sinuciderilor în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de peste 13 procente, ajungând la 10,2 decese la 100.000 de locuitori în 2022. Slovenia se află pe primul loc, având aproape 20 de sinucideri la 100.000 de locuitori, urmată de Lituania și Ungaria. În contrast, Cipru are cea mai mică rată, cu 2,7, fiind urmat de Grecia și Italia.
România este sub media europeană de 10, înregistrând 9,85 decese la suta de mii de locuitori, însă există diferenţe mari între regiunile sale.
Cea mai mare rată a sinuciderilor din ţara noastră este în Transilvania, Regiunea Centru, unde se înregistrează peste 14 sinucideri la suta de mii de locuitori. Urmează Regiunea Nord-Est, care cuprinde mare parte din Moldova. Aici avem o rată de 11,43.
În Regiunea Sud-Est, care cuprinde Dobrogea şi Sudul Moldovei, avem 10 sinucideri la suta de mii de locuitori.
Urmează Regiunea de Nord-Vest, cu o rată de 9,6, Muntenia cu 8,36, şi Oltenia cu 8,14.
Cea mai mică rată a sinuciderilor din România este în Banat, Regiunea de Vest, cu 7,38 de sinucideri la suta de mii de locuitori.
